Negative conflict of jurisdiction in enforcement contestation resolved in favor of court that authorized execution despite defendant's status as court clerk
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction, establishing the exclusive territorial competence of the Calafat Court (Civil Section) to adjudicate the case, thereby ruling that the initial declination by the Calafat Court was erroneous and the Zimnicea Court’s counter-declination was unfounded. The dispute arose from a contestation to enforcement filed by a defendant who held the status of a court clerk, challenging a forced execution proceeding initiated under a lease contract where the Calafat Court had previously authorized the execution. The decisive legal basis rested on the mandatory binding effects of the Law Interest Decision No. 20/2021, which stipulates that the territorially competent court for a contestation to enforcement is the court that authorized the execution, overriding the provisions of Article 127 of the Code of Civil Procedure; the Court determined that Article 127, which restricts jurisdiction for judges and clerks to neighboring court-of-appeal districts, could only be invoked to seek a judicial change of venue at the stage of authorizing enforcement, not after the execution had been authorized, thus precluding a legal delegation of competence to another court based solely on the party’s professional status.
Legislator headnote
AI generatedart. 719 C. proc. civ, art. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 127 C. proc. civ, art. 517 alin. (4) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in enforcement contestation resolved in favor of court that authorized execution despite defendant's status as court clerk: Pentru a pronunţa soluţia de declinare a competenţei, Judecătoria Zimnicea a reţinut că, potrivit deciziei RIL nr. 7/2016, sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată în data de 29.11.2022 pe rolul Judecătoriei Calafat, sub nr. x/2022, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul B. contestaţie la executare împotriva executării silite începute împotriva sa în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de închiriere din data de 01.03.2014, înregistrat la D.G.R.F.P. Craiova sub nr. x/18.03.2014.
A solicitat anularea tuturor formelor şi actelor de executare şi a procedurii de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. x/2022 aflat pe rolul B.E.J. C., anularea încheierii privind măsura popririi din data de 03.11.2022 şi a înştiinţării privind măsura popririi din data de 11.11.2022, anularea încheierii de încuviinţare executare silită pronunţată de executorul judecătoresc C. iar, în temeiul art. 719 C. proc. civ., a solicitat şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.
Judecătoria Calafat, prin sentinţa civilă nr. 172/2023 din 02 martie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive de ordine publică, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut calitatea contestatoarei de grefier în cadrul Tribunalului Dolj, sens în care a a făcut aplicarea art. 127 alin. (1) C. proc. civ., apreciind că introducerea acţiunii la o altă instanţă decât cea din circumscripţia curţii de apel unde judecătorul sau grefierul îşi desfăşoară activitatea nu este lăsată la latitudinea părţilor, ci impusă de legiuitor.
Cu privire la instanţa în favoarea căreia se impunea declinarea soluţionării cauzei, văzând că reclamanta nu a indicat o altă instanţă competentă, instanţa a ales ea însăşi o judecătorie în circumscripţia unei curţi de apel învecinată cu Curtea de Apel Craiova către care să decline competenţa soluţionării dosarului.
Prin sentinţa civilă nr. 295 din 08 iunie 2023, Judecătoria Zimnicea a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Calafat, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa soluţia de declinare a competenţei, Judecătoria Zimnicea a reţinut că, potrivit deciziei RIL nr. 7/2016, sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.
Astfel, reţinând faptul că, în cauză, contestatoarea are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Dolj, iar nu la Judecătoria Calafat, a apreciat că revine acestei din urmă judecătorii competenţa de a soluţiona contestaţia la executare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată de A., grefier în cadrul Tribunalului Dolj (în calitate de debitor), prin care se solicită anularea executării silite insăşi, precum şi a actelor efectuate în dosarul de executare silită nr. x/2022 aflat pe rolul B.E.J. C., anularea încheierii privind măsura popririi din data de 03.11.2022 şi a înştiinţării privind măsura popririi din data de 11.11.2022, anularea încheierii de încuviinţare executare silită pronunţată de executorul judecătoresc C., precum şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.
Se observă că în prezentul demers judiciar, instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, apreciind diferit asupra asupra incidenţei dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ. în speţă.
În privinţa cauzelor având ca obiect contestaţiei la executare este relevantă Decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., prin care se statuează în legătură cu interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., în sensul că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu–zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Or, în speţă, prin încheierea nr. 761/2022 din 24 octombrie 2022, pronunţată de către Judecătoria Calafat în dosarul nr. x/2022, a fost încuviinţată cererea de executare silită formulată de BEJ C. în dosarul de executare nr. 327/2022, pentru creditorul intimat în prezenta cauză, împotriva debitoarei A..
Referitor la dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., se reţine că acestea puteau fi invocate în justificarea prorogării de competenţă (în favoarea altei instanţe, aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu cea în a cărei rază teritorială se află instanţa competentă, potrivit legii) la momentul la care s-a solicitat încuviinţarea executării silite şi când, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., este determinată instanţa competentă să soluţioneze orice incidente apărute în cursul executării silite.
Neprocedându-se în această modalitate, în speţă se opun dezlegările cu caracter obligatoriu conţinute în Decizia în interesul legii nr. 20/2021.
Astfel fiind, aspecte legate de obiecţii în legătură cu imparţialitatea instanţei, dată fiind calitatea debitoarei, pot fi invocate pe alt temei juridic, care să permită prorogarea judiciară, iar nu legală, de competenţă.
Faţă de dezlegările obligatorii ale Deciziei nr. 20/27.09.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii şi cum în cauză încheierea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată de Judecătoria Calafat, în favoarea acesteia se va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, reţinându-se că dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. nu pot fi relevante în determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei de către o altă instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Calafat – secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.