Inadmissibility of appeal against final judgment rendered in previous appeal proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the claimant against a Court of Appeal decision, thereby leaving the lower court's ruling intact. The dispute concerned the procedural status of a civil claim for moral damages (RON 20,000) that was initially nullified by the District Court for failure to pay the stamp duty and subsequently rejected as inadmissible by the Court of Appeal after the first-instance court refused re-examination. The Supreme Court held that the appeal was inadmissible because the contested Court of Appeal decision had already been rendered in the context of a previous appeal, constituting a final judgment that is not subject to further appellate review under the legal order. This determination was based on a systematic interpretation of Articles 483, 634, and 460 of the Code of Civil Procedure, which establish that judgments delivered in an appeal are final and that the right to an appeal is exhaustible only upon its exercise, a principle reinforced by the constitutional requirements of legality and equality before the law.
Legislator headnote
AI generatedart. 200 alin. (4) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, art. 634 din C. proc. civ, art. 460 din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final judgment rendered in previous appeal proceedings: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data 17 decembrie 2019 pe rolul Tribunalului Călăraşi, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat deschiderea unei acţiuni, în temeiul art. 80 din Constituţia României.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data 17 decembrie 2019 pe rolul Tribunalului Călăraşi, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat deschiderea unei acţiuni, în temeiul art. 80 din Constituţia României.
La termenul din data de 28 ianuarie 2020, la solicitarea instanţei, reclamantul şi-a precizat cererea în sensul că solicită daune morale în cuantum de 20.000 RON.
2. Încheierea pronunţată de Tribunalul Călăraşi
Prin încheierea din 10 martie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Călăraşi, în baza art. 200 alin. (4) C. proc. civ., a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamant pentru neplata taxei de timbru.
Prin încheierea de şedinţă din data de 28 septembrie 2022, Tribunalul Călăraşi a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii din data de 10.03.2020.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Prin decizia nr. 33 din 20 ianuarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu.
A respins recursul formulat de recurentul - petent A. împotriva încheierilor de şedinţă din data de 10.03.2020, respectiv din data de 28.09.2022, pronunţate de Tribunalul Călăraşi – secţia Civilă, ca inadmisibil.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs reclamantul A., prin care arată că a plătit taxa de timbru, precum şi că instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii, fără a ţine cont de dispoziţiile art. 250 şi 255 C. proc. civ., şi de mijloacele de probă din dosar.
În drept, au fost invocate pct. 5, 6, 7 şi 8 ale art. 488 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
În raport cu art. 483 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...)."
Potrivit art. 634 din C. proc. civ., "(1) Sunt hotărâri definitive: (…) 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii (…)."
Prevederile art. 460 din C. proc. civ. stipulează: " (1) O cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, dacă legea prevede acelaşi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac (...)."
Din coroborarea textelor legale mai sus evocate, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în recurs sunt definitive şi nu sunt supuse căii de atac a recursului.
În prezenta cauză, prin decizia civilă nr. 33 din 20 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost respins ca inadmisibil recursul formulat de recurentul-petent A. împotriva încheierilor de şedinţă din data de 10 martie 2020, respectiv din data de 28 septembrie 2022 pronunţate de Tribunalul Călăraşi.
Astfel, în speţă, recurentul-reclamant supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluţionată o altă cerere de recurs, hotărâre care, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, este definitivă.
Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale menţionate, rezultă că împotriva deciziei pronunţate în soluţionarea unui recurs nu mai poate fi exercitată aceeaşi cale de atac, respectiv cea a recursului, în condiţiile în care dreptul părţii de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se prin exerciţiul său.
În conformitate cu prevederile art. 129 din Constituţia României şi cele ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze calea de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală civilă.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, controlului de legalitate în această cale de atac, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 33 din 20 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.