Rockfall damage claim survives as High Court voids contractor's appeal for failure to state legal grounds

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu în data de 28.07.2021, sub nr. x/2021, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 15.000 RON, reprezentând contravaloarea avariilor autoturismului cu nr. de înmatriculare x, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri civile în cuantum de 1.000 RON, şi daune morale în cuantum de 50.000 euro în favoarea reclamantei B., precum şi obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 RON daune morale în favoarea reclamantului A..

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1357 şi următoarele C. civ.

2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu

Prin sentinţa civilă nr. 7274 din 25 noiembrie 2021, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2021, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Târgu Jiu, invocată de instanţă din oficiu.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. şi pe pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., în favoarea Tribunalului Gorj, dispunându-se trimiterea dosarului instanţei competente, de îndată.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. x/2021.

3. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Gorj

Prin sentinţa civilă nr. 107 din 04 mai 2022, Tribunalul Gorj a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., excepţie invocată de pârâtă şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcţia de Drumuri şi Poduri Craiova, secţia Drumuri Naţionale Tg-Jiu, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Craiova

Prin decizia nr. 408/2022 din 24 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova – secţia I civilă a admis apelul formulat de apelanţii-reclamanţi B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 107/4.05.2022, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar nr. x/2021.

A fost anulată sentinţa apelată şi trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.

5. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Craiova a declarat recurs pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, prin secţia de Drumuri Naţionale Târgu Jiu, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii pronunţate de Tribunalul Gorj.

În susţinerea căii de atac formulate, recurenta reia situaţia de fapt din dosar şi arată că instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că, la capitolul Condiţii speciale din curpinsul Contractului nr. -29.06.2012 " Reabilitare DN 66, Contract 5R3, Bumbesti Jiu - Petroşani,km. 93+500 - 126+000" se prevede că antreprenorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru îngrijirea lucrărilor şi a bunurilor de la data de începere a lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum DN 66 km. 93+500 - km. 126+000, până când recepţia finală se consideră admisă de către beneficiar, în condiţiile legii şi când responsabilitatea pentru grija faţă de sectorul de drum sus menţionat va fi transferată beneficiarului, respectiv Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.

Astfel, executantul lucrărilor poartă toată răspunderea pe durata de îndeplinire a contractului, pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării acestuia.

Mai arată că, potrivit prevederilor art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002, " În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzatoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, executantul lucrărilor răspunde, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal, în condiţiile legii".

Concluzionând, menţionează că S.C. C. S.R.L. Ploieşti a fost câştigătorul licitaţiei pentru întocmirea proiectului tehnic de reabilitare a sectorului de drum naţional DN66 Km. 93+500 - Km. 126+000, precum şi că acesta nu a avut cunoştinţă că în zona în care s-a întâmplat evenimentul rutier trebuiau să fie montate plase de protecţie.

În drept, au fost invocate prevederile art. 486-490 C. proc. civ.

6. Apărările formulate în cauză

În data de 03 aprilie 2023, intimaţii-reclamanţi A. şi B. au formulat întâmpinare la recursul declarat de recurenta-pârâtă împotriva deciziei civile nr. 408/2022 din data de 24 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul declarat de recurenta-pârâtă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, prin secţia de Drumuri Naţionale Târgu Jiu, în raport cu excepţia nulităţii, invocată de intimaţi prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Recursul declarat în prezenta cauză cuprinde susţineri care nu sunt susceptibile de încadrare în niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., şi care nici nu reprezintă critici concrete împotriva raţionamentului instanţei de apel pe care se sprijină soluţia pronunţată în cauză.

Astfel, Înalta Curte reţine că, prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanţii au pretins obligarea pârâtei Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, prin secţia de Drumuri Naţionale Târgu Jiu, la plata de daune pentru prejudiciul cauzat prin fapta delictuală, constând în neluarea măsurilor de siguranţă împotriva căderilor de pietre de pe versanţii din zona unde a avut loc evenimentul rutier din data de 24 iulie 2018.

Instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, invocate de aceasta prin întâmpinare, reţinând că, urmare a încheierii Contractului nr. x/42013 din 29 iunie 2012, de execuţie a lucrării de reabilitare a DN 66 Bumbeşti Jiu-Petroşani, întreaga răspundere pentru evenimentele rutiere produse de la data predării sectorului de drum şi până la data recepţiei lucrării revine executantului lucrării, respectiv anteprenorului.

Prin decizia nr. 408/2022 din 24 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova a admis apelul reclamanţilor B. şi A., a anulat sentinţa civilă nr. 107/4.05.2022, şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, reţinând că, în mod greşit, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.

În acest sens, curtea de apel a apreciat că instanţa de fond a omis să analizeze acordul contractual de reabilitare a DN 66 contract 5R3 – Bumbeşti Jiu Petroşani Km 93+500 - Km126+10, cât şi documentaţia emisă în baza acestuia, în raport de prevederile art. 1377 şi următoarele C. civ., din aceste înscrisuri reieşind că, la Km 102+274 m., unde a avut loc evenimentul rutier, nu s-a prevăzut de către pârâtă montarea de plase de protecţie, deşi au fost solicitate clarificări sub acest aspect, astfel cum reiese din Nota de informare cu privire la procedura de achiziţie publică .

Astfel, contrar reţinerilor instanţei de fond, curtea de apel a constatat că executantului lucrării nu i-a fost transferată responsabilitatea pentru evenimente rutiere generate de lipsa unor amenajări rutiere a căror executare nu i-a fost impusă prin clauze contractuale, sau a căror necesitate nu a fost prevăzută de beneficiar.

În calea de atac a recursului, recurenta a reluat expunerea situaţiei de fapt din dosar, pentru ca mai apoi să preia pasaje din hotărârea instanţei de fond si să susţină că, în mod corect tribunalul a reţinut că, la capitolul Condiţii speciale din curpinsul Contractului nr. -29.06.2012 " Reabilitare DN 66, Contract 5R3, Bumbesti Jiu - Petroşani,km. 93+500 - 126+000", se prevede că antreprenorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru îngrijirea lucrărilor şi a bunurilor de la data de începere a lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum DN 66 km. 93+500 - km., 126+000, şi până când recepţia finală se consideră admisă de către beneficiar.

Observând motivarea instanţei de apel expusă mai sus, se constată că, în speţă, pârâta nu formulează critici care vizează hotărârea pronunţată în cauză şi raţionamentului Curţii de Apel Craiova, ca act procesual vizat de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., nefiind arătat, motivat, care sunt normele de drept încălcate de instanţa de apel.

În realitate, recursul declarat în prezenta cauză cuprinde susţineri referitoare la situaţia de fapt a litigiului, care nu sunt susceptibile de încadrare în niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., şi care nu reprezintă nici critici concrete împotriva raţionamentului instanţei de apel pe care se sprijină soluţia pronunţată în cauză, prin care s-a statuat, în esenţă, că pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. are calitate procesuală pasivă, raportat la faptul că responsabilitatea pentru evenimente rutiere generate de lipsa unor amenajări rutiere nu a fost trecută în sarcina executantului lucrării, atâta vreme cât această obligaţie nu a fost impusă prin Contractul având ca obiect reabilitarea DN 66, Bumbesti Jiu - Petroşani, km. 93+500 - 126+000.

Aşadar, referirile generale ale recurentei privitoare la existenţa acestui contract de reabilitare a drumului public, şi la efectele încheierii acestuia, sunt străine de motivarea instanţei de apel, prin care se constată tocmai lipsa din documentaţia tehnică a prevederilor referitoare la montarea plaselor de protecţie pentru tronsonul în litigiu.

Totodată, evocarea conţinutului art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002 de către recurentă, neurmată de o critică concretă cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, nu poate complini obligaţia de motivare a căii de atac, care presupune dezvoltarea cazului de nelegalitate invocat, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În fine, nici susţinerile recurentei în sensul că aceasta nu ar fi avut cunoştinţă că în zona în care s-a întâmplat evenimentul rutier trebuiau să fie montate plase de protecţie, şi că această necesitate trebuia semnalată de persoana juridică care a întocmit proiectul tehnic pentru reabilitarea sectorului de drum în discuţie, nu pot fi subsumate vreunui motiv de nelegalitate, acestea reprezentând aspecte de netemeinicie ale litigiului, care nu pot face obiectul analizei în calea extraordinară de atac a recursului.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că recurenta nu a făcut trimitere la raţionamentul instanţei de apel, şi nici nu a indicat vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea deciziei recurate.

Dată fiind prioritatea soluţionării excepţiei nulităţii recursului, precum şi efectele pe care aceasta le produce, celelalte aspecte subsumate prezentei căi de atac nu mai pot fi analizate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru toate aceste considerente, făcând aplicarea art. 496 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova prin secţia de Drumuri Naţionale Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 408/2022 din data de 24 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova prin secţia de Drumuri Naţionale Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 408/2022 din data de 24 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.