Conflict of jurisdiction over presidential order for minor's residence in pending divorce: special venue for underlying suit overrides general rule based on child's residence

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2023

I Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari, la data de 05 mai 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, în principal stabilirea locuinţei minorului la domiciliul său, iar în subsidiar stabilirea unui program de vizitare a minorului.

În drept, a invocat dispoziţiile 920 C. proc. civ., art. 997 şi urm. C. proc. civ.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 855 din 25 mai 2023, Judecătoria Răcari a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată de pârâtă şi a declinat cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. spre competentă soluţionare în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în materia cererilor privitoare la persoane competenţa este obligatorie, dat fiind că drepturile părinteşti nu sunt drepturi de care părţile pot dispune liber. Astfel, a avut în vedere dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. şi a apreciat că instanţa competentă este cea în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. Cum în cazul de faţă minorul locuieşte în circumscripţia Judecătoriei Cornetu, instanţa a apreciat că aceasta este instanţa competentă să soluţioneze ordonanţa preşedinţială.

2.2 Prin sentinţa civilă nr. 3947 din 11 iulie 2023, Judecătoria Cornetu, secţia civilă a admis excepţia de ordine publică a necompetenţei sale teritoriale invocată de către instanţă din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect ordonanţă preşedinţială, în favoarea Judecătoriei Răcari, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat de drept judecarea cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 998, art. 920 şi art. 915 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut că Judecătoria Răcari reprezintă instanţa care s-a declarat competentă teritorial pentru soluţionarea cererii de desfacere a căsătoriei şi a capetelor de cerere accesorii. Ca atare, instanţa competentă să soluţioneze fondul dreptului – cererea de divorţ – este Judecătoria Răcari, având în vedere că această cerere se află înregistrată pe rolul acestei instanţe.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei având ca obiect ordonanţă preşedinţială, pe calea căreia s-a solicitat, în principal, stabilirea locuinţei minorului la domiciliul tatălui (reclamantul din cauză), iar în subsidiar, s-a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorului.

Astfel, Judecătoria Răcari a apreciat că este vorba de o cerere privitoare la persoane, iar în această materie competenţa este obligatorie, întrucât drepturile părinteşti nu sunt drepturi de care părţile pot dispune liber.

Totodată, a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., apreciind că este competentă instanţa în a cărei circumscripţie locuieşte persoana ocrotită, respectiv minorul.

Pe de altă parte, Judecătoria Cornetu, învestită prin declinare cu soluţionarea cererii de ordonanţă preşedinţială, a apreciat că, potrivit art. 998 C. proc. civ. corob. cu art. 920 şi aret. 915 alin. (1) C. proc. civ., astfel de cereri se soluţionează de instanţa competentă să soluţioneze fondul dreptului, respectiv cererea de divorţ, în cazul de faţă, cerere care se află înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari. În consecinţă, a apreciat că Judecătoria Răcari este competentă să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială.

Înalta Curte mai constată că obiectul acţiunii îl constituie cererea prin care reclamantul a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună în mod provizoriu, până la soluţionarea cauzei având ca obiect divorţ şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari sub nr. x/2022: stabilirea locuinţei minorului la domiciliul său (tatăl minorului), iar în subsidiar să se stabilească în favoarea sa un program de legături personale cu minorul la domiciliul tatălui.

Astfel, Înalta Curte reţine că Judecătoria Răcari a fost învestită, pe calea ordonanţei preşedinţiale, cu o cerere având ca obiect stabilirea locuinţei minorului, respectiv al copilului părţilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ. "cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului".

Or, astfel cum reclamantul a arătat în cerere, pe rolul Judecătoriei Răcari este înregistrată sub nr. x/2022 cererea având ca obiect divorţ, cerere prin care s-a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei, exercitarea autorităţii părinteşti în comun în ceea ce îl priveste pe minorul C., stabilirea locuinţei minorului la domiciliul tatălui, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în cuantum legal, reluarea de către pârâtă a numelui purtat anterior căsătoriei, respectiv D..

Potrivit dispoziţiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ. "cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor, dacă vreunul dintre ei mai locuieşte în raza sa teritorială, iar dacă nici unul nu mai locuieşte în circumscripţia de la ultima locuinţă comună, este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului".

Potrivit dispoziţiilor art. 920 C. proc. civ. "Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei".

Acest text de lege instituie posibilitatea ca instanţa sesizată cu cererea de divorţ să ia, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri vremelnice cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori.

În raport de competenţa teritorială astfel reglementată în materie de divorţ, se constată că cererea de divorţ înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari cuprinde, printre petitele accesorii, şi petitul privind stabilirea locuinţei minorului la domiciliul tatălui.

Din formularea art. 920 C. proc. civ., evocat anterior, rezultă că instanţa care poate lua respectivele măsuri vremelnice în timpul procesului este instanţa pe rolul căreia se află acţiunea de divorţ, aceasta fiind cea mai în măsură să aprecieze asupra luării respectivei măsuri, întrucât este instanţa care se pronunţă şi asupra unei cereri accesorii divorţului referitoare la dreptul părintelui de a avea legături personale cu copilul său, iar o astfel de cerere reprezintă o acţiune asupra fondului ce trebuie avută în vedere la stabilirea instanţei competente să soluţioneze o cerere de ordonanţă preşedinţială având acelaşi obiect.

Prin urmare, dând eficienţă acestor prevederi speciale, care se aplică cu prioritate în raport de norma generală consacrată prin art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul principiului specialia generalibus derogant, Înalta Curte reţine că instanţa competentă să judece cererea de ordonanţă preşedinţială este Judecătoria Răcari, învestită deja cu soluţionarea acţiunii de divorţ între părţile litigiului, această acţiune şi accesoriile sale (exercitarea autorităţii părinteşti în comun în ceea ce îl priveste pe minorul C., stabilirea locuinţei minorului la domiciliul tatălui, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în cuantum legal, reluarea de către pârâtă a numelui purtat anterior căsătoriei, respectiv D.) reprezentând fondul dreptului dedus judecăţii.

Astfel, constatând că instanţa competentă teritorial să soluţioneze ordonanţa preşedinţială pendinte este Judecătoria Răcari, în temeiul art. 135 C. proc. civ. Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 septembrie 2023.