Territorial jurisdiction for curatorship petitions: definition of "domicile" as permanent effective residence versus temporary institutionalization

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2023

I Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 18 octombrie 2022 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei ca, prin încheierea ce se va pronunţa, să se dispună instituirea curatelei pentru pârât şi numirea sa în calitate de curator al acestuia.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 178 din C. civ.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 103 din 10 ianuarie 2023, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în dreptul procesual civil noţiunea "domiciliu" are o semnificaţie mai largă, însemnând adresa unde se locuieşte efectiv. Astfel, a constatat că pârâtul se află internat în C., cu sediul în judeţul Maramureş, din data de 02 august 2022.

Prin urmare, a apreciat că Judecătoria Baia Mare este competentă teritorial exclusiv pentru soluţionarea cererii de chemare în judecată.

2.2 Prin încheierea din 19 iunie 2023, Judecătoria Baia Mare a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, excepţie invocată din oficiu, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Baia Mare şi Judecătoria Râmnicu Vâlcea, a dispus suspendarea judecăţii până la soluţionarea conflictului de competenţă şi a înaintat dosarul instanţei superioare comune, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cauza de faţă sunt incidente dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., iar potrivit actului de identitate pârâtul are domiciliul în Municipiul Râmnicu Vâlcea, fiind externat din centrul de asistenţă medicală la data de 23 decembrie 2022, în prezent aflându-se la domiciliul său din Municipiul Râmnicu Vâlcea, astfel cum a arătat chiar şi reclamanta în cuprinsul citaţiei depuse la dosar .

Astfel, observând că pârâtul nu mai are reşedinţa în raza instanţei sesizate, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, care este instanţa de tutelă de la domiciliul intimatului.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în raport de modul de aplicare a art. 114 C. proc. civ. şi de interpretarea noţiunii "domiciliu".

Astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a reţinut că în cauza de faţă, noţiunea "domiciliu" semnifică adresa unde locuieşte efectiv pârâtul, iar cum acesta era internat în C. cu sediul în comuna Colţău, jud. Maramureş, a apreciat că este competentă Judecătoria Baia Mare, în timp ce Judecătoria Baia Mare a constatat că pârâtul a fost externat din centrul de asistenţă medicală la data de 23 decembrie 2022, în prezent aflându-se la domiciliul său din Râmnicu Vâlcea, motiv pentru care a reţinut competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Înalta Curte observă că obiectul acţiunii îl constituie cererea de instituire a curatelei cu privire la pârâtul B. şi desemnarea fiicei sale, A., în calitate de curator pentru acesta.

Curatela este o măsură cu caracter vremelnic prin care se realizează ocrotirea subsidiară a unei persoane aflate în anumite situaţii expres prevăzute de lege, care o împiedică să îşi exercite singură drepturile, să îşi îndeplinească obligaţiile şi să îşi apere interesele.

Dispoziţiile art. 178 C. civ. prevăd cazurile în care instanţa de tutelă poate institui curatela, iar dispoziţiile art. 179 C. civ. reglementează competenţa instanţei de tutelă cu privire la cazurile de instituire a curatelei.

Astfel, potrivit reglementării instituite în art. 179 C. civ., instanţa de tutelă competentă este cea de la domiciliul persoanei pentru care se instituie curatela (pentru cazurile prevăzute de art. 178 lit. a), c) şi d) C. civ. – în ultimele două cazuri fiind vorba de ultimul domiciliu cunoscut al acesteia).

În cauza pendinte, instituirea curatelei pentru motivul indicat de reclamantă (pârâtul nu este în măsură să-şi apere interesele în faţa instituţiilor publice, fiind o persoană cu handicap grav) potrivit art. 178 alin. (1) lit. a) corob. cu art. 179 alin. (1) lit. a) C. civ., instituirea curatelei este dată în sarcina instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei ocrotite.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ. "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

În ceea ce priveşte determinarea noţiunii "domiciliu", Înalta Curte observă că art. 91 din C. civ. prevede modalităţile în care se face dovada domiciliului. Astfel, primul alineat - Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate – stabileşte regula conform căreia dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, în timp ce alineatul al treilea instituie excepţia, prevederile acestuia avându-şi fundamentul în împrejurarea că menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul şi reşedinţa persoanei nu au caracter constitutiv în ce priveşte determinarea acestora, ci numai caracter de evidenţă a persoanei respective. Ca urmare, domiciliul sau reşedinţa vor putea fi dovedite cu orice mijloc de probă, chiar şi atunci când prin aceasta se combat menţiunile corespunzătoare făcute în actul de identitate.

Totodată, art. 87 C. civ. prevede că "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Din interpretarea dispoziţiilor legale sus-menţionate rezultă că în accepţiunea C. civ., prin noţiunea "domiciliu" trebuie să se înţeleagă locuinţa unde se găseşte în fapt în mod statornic persoana ocrotită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare.

Astfel, având în vedere că pârâtul nu mai este internat în C., acesta fiind externat la data de 23 decembrie 2022, astfel cum rezultă din adresa din 09 iunie 2023 emisă de S.C. C. S.R.L., aflată la dosarul Judecătoriei Baia Mare, precum şi din menţiunea olografă făcută de către reclamanta A. pe citaţia emisă în dosarul Judecătoriei Baia Mare pentru termenul din 19 iunie 2023 tatăl meu a fost la Centrul "C." de recuperare din Baia-Mare în perioada 15 august 2022 – 15 decembrie 2022. Începând din decembrie 2022 este la domiciliul din Râmnicu Vâlcea, str. x (...)", Înalta Curte reţine că pârâtul – persoana ocrotită – se află în fapt în mod statornic la adresa menţionată în actul său de identitate.

Chiar dacă la data sesizării instanţei, pârâtul locuia în fapt în circumscripţia Judecătoriei Baia Mare, fiind internat în C. cu sediul în comuna Colţău nr. 1/L, judeţul Maramureş, revenirea sa ulterior externării din centru, la adresa de domiciliu confirmă caracterul principal şi statornic al adresei sale din Râmnicu Vâlcea.

În plus, trebuie avut în vedere scopul pentru care s-a dat în competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate soluţionarea cererii de instituire a curatelei, respectiv acela de a facilita accesul acestor persoane aflate în situaţii speciale la instanţă, precum şi de a se asigura o administrare rapidă şi eficientă a probelor necesare instituirii curatelei.

Or, dacă se ţine seama de semnificaţia noţiunii "domiciliu" rezultând din C. civ., se desprinde concluzia că aceea ce interesează pentru stabilirea competenţei teritoriale în ipoteza de faţă este locuinţa efectivă şi statornică a persoanei ocrotite.

Prin urmare, potrivit prin art. 114 C. proc. civ. coroborate cu normele din C. civ. şi date fiind considerentele înfăţişate, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect "curatelă" în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 septembrie 2023.