Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of the enforcement court for attachment validation, applying the principle of uniqueness of the enforcement court.

Şedinţa publica din data de 20 septembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţa, constata urmatoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecata, înregistrata pe rolul Judecatoriei Feteşti la data de 23.03.2022, sub nr. x/2022, BEJ A., la cererea creditoarei B. a solicitat, în contradictoriu cu terţii popriţi Ministerul Finanţelor şi C. S.A. şi cu debitorul D., validarea popririi înfiinţate în dosarul de executare nr. 482/2021 deschis la BEJ "A.", pâna la concurenţa sumei de 15.957 RON, reprezentând debit şi cheltuieli de executare.

ĂŽn drept, s-au invocat dispoziţiile art. 781 alin. (1), art. 790 C. proc. civ.

2. Hotarârile care au generat conflictul negativ de competenţa

2.1. Prin sentinţa civila nr. 975 din data de 27 octombrie 2022, Judecatoria Feteşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocata din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect validare poprire în favoarea Judecatoriei Medgidia.

Pentru a pronunţa aceasta hotarâre instanţa a reţinut ca, în cauza, sunt incidente dispoziţiile art. 790 alin. (1) coroborate cu prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit carora instanţa de executare este judecatoria în a carei circumscripţie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului persoana fizica.

Totodata, a reţinut ca din verificarile efectuate în baza de date a evidenţei populaţiei reiese ca debitorul domiciliaza în municipiul Medgidia, judeţul Constanţa, neexistând vreo menţiune privind reşedinţa acestuia pe raza municipiului Feteşti, str. x, jud. Ialomiţa, astfel cum a menţionat executorul judecatoresc în cuprinsul cererii sale introductive.

2.2. ĂŽnvestita cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţa, Judecatoria Medgidia, prin sentinţa civila nr. 305 din data de 7 martie 2023 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocata din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de validare a popririi în favoarea Judecatoriei Feteşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţa şi a înaintat dosarul ĂŽnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionarii conflictului de competenţa.

Pentru a hotarî astfel, instanţa a reţinut ca Judecatoria Feteşti a încuviinţat executarea silita în cadrul dosarului de executare silita nr. x/2021 precum şi incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 20 pronunţata de ĂŽnalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 27.09.2021.

II. Considerentele ĂŽnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţa

Examinând conflictul negativ de competenţa cu a carui judecata a fost legal sesizata, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., ĂŽnalta Curte reţine urmatoarele:

Obiectul cererii deduse judecaţii îl constituie solicitarea de validare poprire, formulata de petentul B.E.J. A. la cererea creditoarei B., în contradictoriu cu debitorul D. şi terţii popriţi Ministerul Finanţelor şi C. S.A.

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevad ca exista conflict negativ de competenţa atunci când doua sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinarilor succesive, daca ultima instanţa învestita îşi declina la rândul sau competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

ĂŽnalta Curte reţine ca este sesizata cu un conflict negativ de competenţa teritoriala, în ipoteza prevazuta de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., anume a declinarilor reciproce între Judecatoria Feteşti şi Judecatoria Medgidia.

Ivirea prezentului conflict negativ de competenţa a fost determinata de modul diferit în care cele doua instanţe au stabilit competenţa teritoriala de soluţionare a cererii de validare a popririi formulate de petentul B.E.J. A., la solicitarea creditoarei B., identificând diferit instanţa de executare la care se refera dispoziţiile art. 790 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, Judecatoria Feteşti a apreciat ca instanţa de executare este instanţa în circumscripţia careia îşi are domiciliul debitorul (Mun. Medgidia, str. x, jud. Constanţa) în timp ce Judecatoria Medgidia a reţinut incidenţa celor statuate de ĂŽnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021.

Potrivit dispoziţiilor art. 790 alin. (1) C. proc. civ.: "Daca terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc, în termen de cel mult o luna de la data când terţul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validarii popririi."

Instanţa de executare este definita de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind "judecatoria în a carei circumscripţie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Daca domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului nu se afla în ţara, este competenta judecatoria în a carei circumscripţie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului, iar daca acesta nu se afla în ţara, judecatoria în a carei circumscripţie se afla sediul biroului executorului judecatoresc învestit de creditor."

Potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanţa de executare soluţioneaza cererile de încuviinţare a executarii silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente aparute în cursul executarii silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Dispoziţiile art. 651 C. proc. civ. reprezinta norma generala în materie de executare silita, potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.

Aşadar, raportat la prevederile legale anterior menţionate, competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect "validare de poprire" aparţine instanţei de executare.

Potrivit dezlegarilor obligatorii date de ĂŽnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţata în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit ca, înca din momentul încuviinţarii executarii silite, este determinata instanţa de executare, aceasta fiind unica pe parcursul întregii proceduri de executare silita, fiind singura instanţa competenta material şi teritorial sa soluţioneze toate cererile şi incidentele aparute în cursul executarii silite (par. 70).

Pe cale de consecinţa, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executarii silite, calitatea de instanţa de executare a instanţei care a încuviinţat executarea ramâne aceeaşi pe întreaga durata a procedurii execuţionale (par. 71).

Aplicând, pentru identitate de raţionament, aceste dezlegari obligatorii în cauza de faţa, se reţine ca revine instanţei de executare competenţa de soluţionare a cererii privind validarea popririi formulata de petentul B.E.J. A., din moment ce aceasta a dobândit, de la data sesizarii sale cu cererea de încuviinţare a executarii silite, competenţa de a soluţiona orice incidente ulterioare circumscrise fazei executarii silite, pe întreaga durata a acesteia.

Drept urmare, odata încuviinţata executarea silita, calitatea de instanţa de executare nu mai poate fi reapreciata, cu prilejul verificarii competenţei în cadrul prezentei cauze.

Prin încheierea nr. 168/3.02.2022 pronunţata de Judecatoria Feteşti în dosarul nr. x/2021 a fost admisa cererea de încuviinţare a executarii silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de asistenţa juridica seria x/15.10.2016, prin toate modalitaţile de executare prevazute de lege, simultan sau succesiv, pentru recuperarea sumei de 4.000 euro, la care se vor adauga cheltuielile de executare.

Cum în speţa, prin cererea de validare a popririi se solicita obligarea terţilor popriţi, Ministerul Finanţelor şi C. S.A. la înfiinţarea popririi asupra veniturilor, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect validarea popririi revine judecatoriei care a încuviinţat cererea de executare silita a titlului executoriu care a stat la baza înfiinţarii popririi a carei validare se solicita şi anume Judecatoria Feteşti, ca instanţa de executare.

ĂŽn dezlegarea acestor aspecte se da eficienţa principiului unicitaţii instanţei de executare, care presupune ca una şi aceeaşi instanţa soluţioneaza cererile de încuviinţare a executarii silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente aparute în cursul executarii silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevazute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

Aşadar, câta vreme nu exista o situaţie de excepţie data de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finala a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând caracterul obligatoriu al dezlegarii date prin decizia pronunţata în procedura de unificare a practicii judiciare anterior evocata, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., ĂŽnalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Feteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ĂŽN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Feteşti.

Definitiva.

Pronunţata astazi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia parţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.