Negative jurisdictional conflict resolved: consumers' domicile court (Zimnicea) retains competence over professional's debt claim
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Zimnicea Court is competent to hear the case, favoring the consumer-defendants; the decision is final and the case remains pending before the Zimnicea Court. The dispute arose from a seller-professional's claim against buyer-consumers for unpaid debt and late penalties under a sale-purchase contract and an addendum containing a jurisdiction clause in favor of the Constanța Court, which the consumers contested. The Court held that under Article 121 of the Civil Procedure Code, claims by a professional against a consumer must be filed only at the consumer's domicile court, and that the Article 126(2) exception allowing choice of forum only after the right to compensation arises did not apply because the addendum, whose authenticity was challenged, could not be given effect per Article 273; thus, the mandatory public-order rule of consumer protection prevailed, designating the domicile court (Zimnicea).
Legislator headnote
AI generatedart. 1350 C. civ, art. 126 alin. (2) C. proc. civ, art. 301 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 121 C. proc. civ, art. 126 alin. (1) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved: consumers' domicile court (Zimnicea) retains competence over professional's debt claim: The dispute arose from a seller-professional's claim against buyer-consumers for unpaid debt and late penalties under a sale-purchase contract and an addendum containing a jurisdiction clause in favor of the Constanța Court, which the consumers contested. The Court held that under Article 121 of the Civil Procedure Code, claims by a professional against a consumer must be filed only at the consumer's domicile court, and that the Article 126(2) exception allowing choice of forum only after the right to compensation arises did not apply because the addendum, whose authenticity was challenged, could not be given effect per Article 273; thus, the mandatory public-order rule of consumer protection prevailed, designating the domicile court (Zimnicea).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the decision, establishing jurisdiction at the consumer's domicile, leading to the assignment of the case to Judecătoria Zimnicea.
Procedural basis for the High Court's seizure in a negative conflict of jurisdiction.
Procedural basis for the High Court's authority to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor B., C. şi D. la plata sumei de 11.920 RON reprezentând debit restant conform contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.09.2016; la plata penalităţilor de întârziere în valoare de 8.925 RON aferente perioadei 25.12.2020-14.02.2022, urmând a fi calculate, în continuare, până la plata efectivă a debitului, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1350 C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 8073/12.09.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei terioriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 6 din data de 11 ianuarie 2023, Judecătoria Zimnicea a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect "pretenţii" în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut calitatea de profesionist a reclamantului şi calitatea de consumator a pârâţilor, calităţi în raport de care competenţa este reglementată de norme juridice de ordine publică.
Reţinând incidenţa prevederilor art. 121 coroborate cu art. 126 alin. (2) C. proc. civ., instanţa a constatat că părţile cu convenit, prin convenţia aflată la fila x a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, ca orice litigiu având legătură cu contractul să fie soluţionat de Judecătoria Constanţa.
Totodată, instanţa a apreciat că actul adiţional a fost încheiat ulterior naşterii dreptului la despăgubire- iar pârâţii nu au făcut dovada în sens contrar-, precum şi faptul că pârâţii au contestat semnăturile de pe actul adiţional din data de 25.12.2020, care conţine şi clauză atributivă de competenţă în favoarea Judecătoriei Constanţa, deci au contestat această convenţie şi înscrisul sub semnătură privată care o materializează, însă a arătat că aspectul dacă semnăturile le aparţin sau nu, nu poate fi soluţionat în cadrul discuţiei cu privire la competenţă.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 5688 din data de 8 iunie 2023 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâţi, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Zimnicea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, la momentul semnării contractului, vânzătorul avea calitatea de profesionist, iar pârâţii au avut calitatea de consumatori, în cauză fiind incidente prevederile art. 121 şi art. 126 alin. (2) C. proc. civ.
A apreciat instanţa că din coroborarea art. 126 alin. (2) C. proc. civ. (interpretat per a contrario) cu art. 129 alin. (2) pct. 3 din acelaşi cod, rezultă că, în materia protecţiei drepturilor consumatorilor, în situaţia în care părţile nu au convenit alegerea instanţei competente, după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa teritorială aparţine unei anumite instanţe, deci, competenţa teritorială are un caracter absolut.
Referitor la actul adiţional din data de 25.12.2020 instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 268, art. 273 alin. (1) şi art. 301 alin. (1) C. proc. civ., precum şi faptul că, prin întâmpinare, pârâţii au contestat semnăturile de pe respectivul act adiţional care conţine şi clauza atributivă de competenta în favoarea Judecătoriei Constanţa şi, cum aspectul daca semnăturile le aparţin într-adevăr sau nu, nu poate fi soluţionat în faza incipientă a dosarului şi în cadrul discuţiei cu privire la competenţă, având în vedere şi calitatea de consumatori a pârâţilor, calitate din care aceştia au contestat semnăturile de pe actul adiţional, precum şi protecţia oferită în materia drepturilor consumatorilor de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, instanţa apreciază ca în raport de dispoziţiile art. 121 teza I C. proc. civ., competentă să soluţioneze prezenta cauză este instanţa de la domiciliul pârâţilor, respectiv Judecătoria Zimnicea.
Totodată, instanţa a reţinut că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ. privind alegerea instanţei competente având în vedere că, în materia drepturilor consumatorilor, părţile pot conveni alegerea instanţei competente, numai după naşterea dreptului la despăgubire, însă actul adiţional din data de 25.12.2020 conţine o clauză prin care termenul de plată a fost prelungit cu încă 30 de zile, astfel că la momentul întocmirii actului adiţional, dreptul la despăgubire nu era născut.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă teritorială, în ipoteza prevăzută de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., anume a declinărilor reciproce între Judecătoria Zimnicea şi Judecătoria Constanţa.
Se constată că, în stabilirea competenţei de soluţionare a litigiului, ambele instanţe au reţinut calitatea de profesionist a vânzătorului din contractul de vânzare-cumpărare nr. x/23.09.2016 (II A. fiind radiată), respectiv de consumator a cumpărătorilor, pârâţi în prezenta cauză, sens în care au analizat incidenţa prevederilor art. 121 şi art. 126 alin. (2) C. proc. civ., pe care le-au interpretat în mod diferit.
Demersul judiciar vizează cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. (reprezentant legal al Intreprinderii Individuale A., în prezent radiată) prin care a solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 11.920 RON reprezentând debit restant conform contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.09.2016, la plata penalităţilor de întârziere în valoare de 8.925 RON aferente perioadei 25.12.2020-14.02.2022, precum şi la plata penalităţilor de întârziere calculate, în continuare, până la plata efectivă a debitului.
Obiectul contractului priveşte vânzarea, respectul cumpărarea unui bun mobil –autovehicul marca x, neînmatriculat-, iar părţile au convenit asupra plăţii preţului în rate, ultima rată urmând a fi achitată până la data de 28.09.2019 (conform art. III din contract).
În justificarea competenţei Judecătoriei Constanţa, reclamantul a invocat încheierea actului adiţional la contractul nr. x/23.09.2016, ce ar fi fost semnat la data de 25.12.2020 (aflat la dosarul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti), aspect contestat de către pârâţi, sens în care, prin întâmpinare, au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa.
Potrivit actului adiţional la contractul nr. x/23.09.2016, vânzătorul a acordat un termen de 30 zile de la semnarea actului adiţional pentru efectuarea integrală a plăţii preţului (art. 1), iar la art. 2, părţile au inserat clauza atributivă de competenţă în favoarea Judecătoriei Constanţa, în ipoteza în care preţul nu va fi achitat până la împlinirea termenului stabilit la art. 1 din actul adiţional.
Independent de încheierea sau nu a actului adiţional aflat la dosarului Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti (aspect ce excede regulatorului de competenţă), la stabilirea instanţei competente să soluţioneze litigiul prezintă relevanţă dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator se introduc numai la instanţa de la domiciliul consumatorului, dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămânând aplicabile.
Prevederile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei, ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă.
Dispoziţiile alin. (2) ale aceluiaşi articol prevăd că, în litigiile din materia protecţiei drepturilor consumatorilor, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, părţile pot conveni alegerea instanţei competente, în condiţiile prevăzute la alin. (1), numai după naşterea dreptului la despăgubire, orice convenţie contrară fiind considerată ca nescrisă.
Înalta Curte reţine că Judecătoria Zimnicea a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în raport de clauza atributivă de competenţă (art. 2) inserată în actul adiţional aflat la dosarului Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, însă, în stabilirea competenţei, această clauză contractuală (convenită sau neînsuşită de către părţi) nu are eficienţă juridică, în raport de prevederile art. 273 C. proc. civ. potrivit cărora "înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia îi este opus sau, după caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovadă între părţi până la proba contrară" şi de împrejurarea că pârâţii contestă încheierea respectivului act adiţional.
Pe cale de consecinţă, faţă de caracterul normei de competenţă prevăzute de art. 121 C. proc. civ. – de ordine publică – şi încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.09.2016, instanţa competentă să judece litigiul pendinte este cea de la domiciliul consumatorilor.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că domiciliul pârâţilor este în comuna Bragadiru, str. x, jud. Teleorman, în aplicarea dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.