Nullity of cassation appeal for failure to formulate specific grounds of illegality against procedural suspension order
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal in cassation null and void, thereby leaving in force the Court of Appeal's decision to suspend the proceedings of the original civil dispute. The case involved an administrative public domain entity that challenged a first-instance civil judgment and subsequently appealed the Court of Appeal's procedural order to suspend the cassation hearing; however, the appellant failed to formulate specific grounds of illegality in its cassation brief, instead merely requesting the resumption of the original trial. The decisive legal basis for this outcome was the strict application of Article 489(2) of the Code of Civil Procedure, in conjunction with Article 486(1)(d) and Article 488, which require that cassation appeals strictly adhere to limited grounds of illegality and develop concrete criticisms of the appealed decision; because the appellant’s arguments did not constitute valid grounds for cassation and no public order issues were identified, the court imposed the statutory sanction of nullity.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to formulate specific grounds of illegality against procedural suspension order: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2023
Asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost înregistrat recursul promovat de recurenta-pârâtă Administraţia Domeniului Public Sector 1 împotriva deciziei civile nr. 994A/14.04.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., în cauza având ca obiect "pretenţii".
2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Prin încheierea din 9 ianuarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului promovat de recurenta-pârâtă Administraţia Domeniului Public Sector 1 împotriva deciziei civile nr. 994A/14.04.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a V a civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 9 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020, recurenta-pârâtă Administraţia Domeniului Public Sector 1 a declarat recurs prin care a solicitat repunerea pe rol a cauzei în vederea continuării judecăţii.
4. Apărările formulate în cauză
În cauză nu a fost formulată întâmpinare.
5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 27 aprilie 2023.
Prin rezoluţia de fixare a primului termen de judecată a fost stabilit termen la data de 20 septembrie 2023.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând recursul, în raport cu excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În speţă, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci recurrenta solicită repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii, cerere ce putea fi formulată, eventual, în faţa instanţei care a dispus suspendarea.
În atare situaţie, cererea de recurs nu permite identificarea motivelor de nelegalitate concrete ale recurentei privitoare la considerentele încheierii atacate, respectiv în ce au constat în mod efectiv greşelile instanţei pentru a putea fi, eventual, încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.
Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că niciuna din părţile legal citate nu s-a înfăţişat în instanţă, iar la dosar nu a fost depus, de nici o parte, vreun înscris prin care să se fi solicitat judecata în lipsă în faza procesuală a recursului.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentă nu îndeplinesc condiţia prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi întrucât în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâta Administraţia Domeniului Public Sector 1 împotriva încheierii din 9 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.