Conflict of jurisdiction over minor’s effective domicile for presidential order on personal ties

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată, sub nr. x/2023, la data de 30 martie 2023, pe rolul Judecătoriei Călăraşi, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat pe cale de ordonanţă preşedinţială stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minora C., în domiciliul său, după următorul program: în primul şi al treilea weekend din lună, de vineri orele 1500 până duminica orele 1900; în perioada vacanţelor religioase (Pascale şi de Crăciun) câte o săptămână, alternativ în fiecare an; în perioada vacanţei de vară, o lună; în fiecare an de ziua sa de naştere; în anii impari, de ziua de naştere a minorei.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 705 din data de 25 aprilie 2023, Judecătoria Călăraşi a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia, judeţul Constanţa.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Călăraşi a făcut aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că locuinţa minorei C. este la pârâtă, respectiv în comuna Aliman, sat Aliman, judeţul Constanţa, minora locuind cu aceasta la momentul introducerii acţiunii de către reclamant.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Medgidia, prin sentinţa civilă nr. 709 din data de 24 mai 2023, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călăraşi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Medgidia şi Judecătoria Călăraşi şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În esenţă, Judecătoria Medgidia a apreciat că, în speţă, instanţa competentă a soluţiona pricina se stabileşte potrivit normei edictate de art. 114 alin. (1) C. proc. civ., iar, din înscrisurile aflate la dosar (referatul de anchetă socială depus de către Primăria Aliman, întocmit la data de 16 mai 2023; adresa de răspuns nr. x din data de 5 februarie 2023, emisă de către D.G.A.S.P.C. Călăraşi; adresa nr. x din data de 17 ianuarie 2023, emisă de D.G.A.S.P.C. Constanţa), rezultă că domiciliul efectiv al minorei se află în comuna Borcea, judeţul Călăraşi, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Călăraşi.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Călăraşi şi Judecătoria Medgidia şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ivirea prezentului conflict negativ de competenţă fiind generată de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la domiciliul minorei, în condiţiile în care ambele instanţe au reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Prin prezentul demers judiciar, reclamantul a solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, dispunerea de măsuri privind stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minora C..

Potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Prin urmare, în ceea ce priveşte ordonanţa preşedinţială, competenţa de soluţionare este aceeaşi cu cea determinată pentru soluţionarea cauzei pe fond, determinare care poate opera în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale (în cazul în care nu este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanţei cererea pe fondul dreptului), caz în care competenţa se stabileşte de instanţa învestită cu soluţionarea fondului dreptului.

În speţa supusă analizei, în ceea ce priveşte fondul dreptului dedus judecăţii prin prezenta ordonanţă preşedinţială, se reţine că, pe rolul Judecătoriei Călăraşi, cu privire la părţile din prezenta cauză, se află înregistrat dosarul nr. x/2022, având ca obiect cererea formulată de reclamantul A., prin care acesta a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună: în principal: exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minora C., stabilirea locuinţei minorei la domiciliul reclamantului şi obligarea pârâtei la plata lunară a unei contribuţii de creştere, educare şi îngrijire minor în raport de veniturile realizate de către aceasta; în subsidiar: stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minora, în domiciliul său, după următorul program: în primul şi al treilea weekend din lună, de vineri orele 1500 până duminică orele 1900, în perioada vacanţelor religioase (Pascale şi de Crăciun) câte o săptămână, alternativ în fiecare an, în perioada vacanţei de vară, o lună, în fiecare an de ziua sa de naştere, în anii impari, de ziua de naştere a minorei, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În dosarul anterior menţionat, pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, invocând, cu titlu preliminar, necompetenţa Judecătoriei Călăraşi şi solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia. Pe fond, pârâta a solicitat să se dispună ca autoritatea părintească faţă de minoră să fie exercitată în comun de ambii părinţi, să se dispună stabilirea locuinţei minorei la pârâtă, să se dispună obligarea reclamantului la plata unei pensii întreţinere în cuantum de 1/4 din venitul net şi permanent realizat, dar nu mai puţin de 1/4 din venitul minim pe economie. Pârâta se declară de acord cu stabilirea unui program de vizită prin care reclamantul să poată păstra legături personale cu minora, însă, având în vedere vârsta minorei, solicită ca programul de vizită ce îl va stabili instanţa să fie unul progresiv, respectiv: până la vârsta de 3 ani tatăl să poată păstra legături personale cu minora doar în prezenţa mamei, sâmbăta sau duminica la interval de două săptămâni, cate 3 ore pe zi, în parc, loc de joacă pentru copii sau alte locaţii similare pe care le vor stabili împreună în prealabil, de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 5 ani două weekend-uri pe lună, de sâmbătă orele 900, până duminică orele 1700, de la vârsta de 5 ani conform programului solicitat de reclamant.

Prin încheierea de şedinţă, pronunţată la data de 29 martie 2023, în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Călăraşi a respins, ca neîntemeiată, excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de pârâtă prin întâmpinare, şi a constatat că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza.

Ca atare, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei vizând fondul dreptului dedus judecăţii prin prezenta ordonanţă preşedinţială, Judecătoria Călăraşi s-a apreciat a fi competentă, inclusiv teritorial.

Totodată, Înalta Curte constată că, în stabilirea competenţei de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale ce face obiectul dosarului nr. x/2023, atât Judecătoria Călăraşi, cât şi Judecătoria Medgidia s-au raportat la dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită în privinţa cererilor ce vizează ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, însă izvorul conflictului negativ de competenţă îl reprezintă interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite".

Noţiunea de ocrotire a persoanei fizice nu este definită expres de legiuitor, însă poate fi regăsită în cuprinsul Titlului III din Cartea I "Despre persoane" din C. civ. (art. 104-186).

Acţiunile având ca obiect modalitatea de exercitare a autorităţii părinteşti (drepturile şi îndatoririle părinţilor cu privire la persoana şi bunurile copilului) şi stabilirea domiciliului unui minor precum şi a unui program de păstrare a legăturilor personale cu minorul, se circumscriu sferei noţiunii de ocrotire a minorilor şi, implicit, sferei noţiunii de ocrotire a persoanelor fizice.

Noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei ocrotite, astfel cum este reglementată de dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., se interpretează prin prisma raţiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competenţă teritorială derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Astfel, necesitatea stabilirii competenţei teritoriale în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul minorului a pornit de la împrejurarea că, în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condiţiile în care minorul trăieşte, inclusiv ascultarea minorului.

Or, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice/minorului, noţiunea de domiciliu/reşedinţă, din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., trebuie interpretată în sensul de locuinţă efectivă a minorului, respectiv domiciliul de fapt al acestuia.

În cauza dedusă judecăţii, pe calea ordonanţei preşedinţiale, se constată că, la data introducerii cererii de chemare în judecată – 30 martie 2023 –, minora locuia, împreună cu mama sa, în comuna Borcea, judeţul Călăraşi, împrejurare ce rezultă din cuprinsul referatului de anchetă socială nr. 3069 din data de 16 mai 2023, întocmit de Primăria comunei Aliman coroborat cu informaţiile furnizate Judecătoriei Călăraşi de către Consiliul Judeţean Călăraşi – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi .

Prin urmare, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Călăraşi, având în vedere că aceasta s-a declarat competentă a soluţiona litigiul ce vizează fondul dreptului dedus judecăţii pe calea ordonanţei preşedinţiale, fiind, de altfel, instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul persoana ocrotită, la data demarării prezentului demers judiciar.

Având în vedere cele anterior constatate, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., în aplicarea art. . 998 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială în favoarea Judecătoriei Călăraşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călăraşi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2023.