Eligibility for compensation under Law No. 189/2000 for ethnic refugees and forced evacuees during the 1940-1945 regime
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the County Pension House, thereby upholding the lower court’s decision in favor of the claimant. The dispute concerned the claimant’s eligibility for benefits under Law No. 189/2000, which compensates victims of ethnic persecution and forced displacement during the period from September 6, 1940, to March 6, 1945; the claimant challenged a prior decision denying his status as a refugee. The claimant provided evidence, including civil registry extracts and witness testimonies, proving that his family was forced to evacuate Botoșani to Olt county between March 1944 and April 1945 due to general evacuation orders. The court held that the claimant’s status as a refugee was legally established under Article 1 of Law No. 189/2000 and Article 2 of Government Ordinance No. 127/2000, which explicitly assimilates refugees and evacuees to the category of displaced persons entitled to benefits, rejecting the appellant’s argument that the law did not cover individuals born during the displacement period.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ; Eligibility for compensation under Law No. 189/2000 for ethnic refugees and forced evacuees during the 1940-1945 regime: The dispute concerned the claimant’s eligibility for benefits under Law No. 189/2000, which compensates victims of ethnic persecution and forced displacement during the period from September 6, 1940, to March 6, 1945; the claimant challenged a prior decision denying his status as a refugee. The claimant provided evidence, including civil registry extracts and witness testimonies, proving that his family was forced to evacuate Botoșani to Olt county between March 1944 and April 1945 due to general evacuation orders. The court held that the claimant’s status as a refugee was legally established under Article 1 of Law No. 189/2000 and Article 2 of Government Ordinance No. 127/2000, which explicitly assimilates refugees and evacuees to the category of displaced persons entitled to benefits, rejecting the appellant’s argument that the law did not cover individuals born during the displacement period.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19 ianuarie 2004, reclamantul H.V. a solicitat anularea hotărârii nr. 1084 din 7 noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Botoșani și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice.
Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 40 din 18 februarie 2004, prin care a admis acțiunea, a modificat hotărârea nr. 1084 din 7 noiembrie 2003, emisă de pârâtă, constatând că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada martie 1944 - aprilie 1945.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că în perioada 2 - 11 aprilie, trupele sovietice au ocupat localitățile Dorohoi, Botoșani, Rădăuți, Solca, Suceava și Pașcani (inclusiv). Suceava fiind și ea ocupată, a avut un regim de ocupație militară sovietică, iar la data de 20 august 1944, prin declanșarea operațiunii Iași - Chișinău, linia frontului româno-german-sovietic a fost străpunsă, trupele înaintând spre sud, această operațiune încheindu-se la data de 29 august 1944.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani, solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulată de H.V.
Recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale sus-menționate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speță, din copia extras a registrului de refugiați din Moldova, emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Olt, copiile actelor de stare civilă și declarațiile martorilor C.N. și C.G., rezultă faptul că în perioada martie 1944 - aprilie 1945, reclamantul împreună cu familia s-a refugiat datorită ordinelor de evacuare generală, din Botoșani, în comuna Fălciu, județul Olt.
Interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege.
În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Botoșani împotriva sentinței nr. 40 din 18 februarie 2004, a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2005.