Competence for tutelage accounts: retention of jurisdiction by the court that pronounced the interdiction despite change of residence.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering that the Bucharest Sector 4 Court holds exclusive territorial competence to hear the case, thereby overruling the competing claims of the Târgoviște court and the initial referral by the Sector 4 court. The dispute arose from a request by a legal guardian to provide an annual account of the administration and care of a ward under judicial interdiction, with the jurisdictional clash stemming from whether competence lay with the court of the ward’s domicile or their current place of residence in a care home. The decisive legal basis was the application of Articles 114 and 936 of the Code of Civil Procedure, interpreted in light of Article 152 of the Civil Code, which establishes that the guardianship court that originally pronounced the interdiction retains territorial competence for subsequent procedural matters, including the submission of accounts, to ensure the unity of judicial decisions and prevent forum shopping based on temporary changes in the ward's physical location.
Legislator headnote
AI generatedart. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 89 C. civ, art. 107 alin. (2) C. proc. civ, art. 106 C. civ, art. 91 C. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Competence for tutelage accounts: retention of jurisdiction by the court that pronounced the interdiction despite change of residence: Instanţa a reţinut aplicabilitatea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care arată că, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 13 iunie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte sub nr. x/2023, petenta A. a solicitat să se ia act de modul în care şi-a îndeplinit sarcinile cu privire la administrarea bunurilor şi îngrijirea intimatului B., menţionând că s-a îngrijit de persoana tutelată şi i-a asigurat cele necesare dezvoltării.
Cererea nu a fost motivată în drept. Au fost ataşate înscrisuri.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa nr. 520 din 14 februarie 2023, Judecătoria Târgovişte a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Târgovişte.
Instanţa a reţinut aplicabilitatea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care arată că, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Obiectul cauzei fiind tutelă specială – dare de seamă, a mai arătat că intimatul, persoană ocrotită, îşi are domiciliul în Mun. Bucureşti, iar măsura punerii sub interdicţie cu privire la acesta a fost pronunţată de Judecătoria Sector 4 Bucureşti.
Deşi petentul se află în prezent cazat într-un cămin din Târgovişte, a mai expus instanţa că nu se poate reţine că adresa căminului este asimilată noţiunii de domiciliu, câtă vreme nu a fost probată intenţia acestuia de a-şi stabili domiciliul la unitatea unde este cazat, conform art. 89 C. civ.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Sector 4 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 5762 din 13 aprilie 2023 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Târgovişte; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a dispus din oficiu suspendarea judecării cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
A apreciat că, în cauză, pentru stabilirea competenţei teritoriale prezintă interes locuinţa pe care persoana ocrotită o avea la data introducerii cererii de chemare în judecată, aspect prevăzut în mod expres de dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.
A relevat că, în cauza de faţă, având ca obiect tutelă – dare de seamă, aceasta vizează o măsură de ocrotire a persoanei fizice, în sensul art. 106 C. civ., astfel încât competenţa revine instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie se află domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite, iar potrivit art. 91 C. civ. alin. (2), în lipsa menţiunilor din cartea de identitate sau dacă acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane.
A mai arătat că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege, enunţate mai sus, vizează, în sens procedural, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită.
A conchis că, întrucât, în cauză, persoana ocrotită este instituţionalizată în cadrul Căminului de bătrâni – "C." din Târgovişte, competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială se află respectivul cămin, şi anume Judecătoria Târgovişte.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie cererea petentei A. privitoare la darea de seamă asupra modului în care şi-a îndeplinit sarcinile cu privire la administrarea bunurilor şi îngrijirea intimatului B..
Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care cele două instanţe aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu în situaţia de faţă, cu privire la o persoană care nu se poate îngriji singură de interesele sale, aflată internată pe o durată nedeterminată într-un centru de îngrijire şi furnizare de servicii medicale.
Domiciliul intimatului-persoană ocrotită B. se află în municipiul Bucureşti, iar acesta se găsea la data pronunţării hotărârilor ce au generat conflictul negativ de competenţă într-un centru de îngrijire pe raza municipiului Târgovişte.
Potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
De asemenea, conform art. 936 C. proc. civ. "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.’’
Prin sentinţa civilă nr. 4276 din 17 aprilie 2013, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a dispus punerea sub interdicţie a intimatului B., numind tutore pe A..
Astfel, în cauză, instanţa de tutelă care a soluţionat cererea de punere sub interdicţie judecătorească a intimatului este Judecătoria Sectorului 4.
Potrivit dispoziţiilor art. 152 alin. (1) C. civ., tutorele este dator să prezinte anual instanţei de tutelă o dare de seamă despre modul în care s-a îngrijit de minor, precum şi despre administrarea bunurilor acestuia.
Întrucât instanţa de tutelă a fost fixată deja prin sentinţa civilă nr. 4276 din 17 aprilie 2013, şi anume Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, acestei instanţe îi revine şi competenţa teritorială în soluţionarea dării de seamă
Astfel, în scopul fixării competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama, pe de o parte, de instanţa care a pronunţat cererea de punere sub interdicţie judecătorească a intimatului şi, pe de altă parte, de necesitatea raţiunii de unitate a hotărârii judecătoreşti, ca o consecinţă a extinderii competenţei instanţei care a încuviinţat cererea de punere sub interdicţie asupra tuturor procedurilor ulterioare din această fază.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2023.