Revision for contradictory judgments inadmissible due to lack of triple identity in land restitution property title annulment disputes

Şedinţa publică din data de 8 iunie 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Decizia atacată:

Prin decizia nr. 496 A din 6 aprilie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelanta-pârâtă Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi de către apelanta-pârâtă A., împotriva sentinţei civile nr. 3015/29.10.2020 pronunţate de Tribunalul Ilfov – secţia Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti şi intimata-pârâtă Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Ilfov.

2. Calea de atac exercitată în cauză:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie sub dosar nr. x/2022, pârâta Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 496 din 6 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a.

Prin încheierea de la termenul din 10 iunie 2022, Curtea de Apel a respins excepţia nulităţii cererii de revizuire pentru nemotivare, invocată din oficiu, având în vedere că decizia nr. 496/06.04.2023 împotriva căreia a fost declarată calea de atac nu a fost motivată şi comunicată părţilor, revizuenta aflându-se astfel în imposibilitate obiectivă de a-şi motiva cererea de revizuire.

La termenul din 7 octombrie 2022, revizuenta Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus motivarea cererii de revizuire printr-un memoriu separat, aflat la dosarul curţii de apel, invocând în cuprinsul acesteia dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 548 A din 30 martie 2023, în raport de prevederile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La data de 27 aprilie 2023, cererea de revizuire formulată de Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor împotriva deciziei nr. 496 din 6 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă, sub dosar nr. x/2022.

3. Motivele cererii de revizuire:

Prin cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se arată că există două hotărâri definitive potrivnice date de Curtea de Apel Bucureşti în dosare diferite. Astfel, revizuenta precizează că decizia civilă nr. 496/A/06.04.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1046/A/30.06.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.

În motivarea cererii, revizuenta arată că ipotezele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. trebuie analizate prin raportare nu doar la dispozitivul hotărârii judecătoreşti criticate, cât şi la considerentele acesteia. În speţă sunt îndeplinite condiţiile cumulative presupuse de textul legal invocat, respectiv (i) este vorba despre două hotărâri potrivnice, decizia 496 A venind să modifice dispoziţiile Deciziei 1046A, (ii) hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi speţă, ambele situaţii izvorând din titluri de proprietate emise în baza aceleiaşi hotărâri adoptate de Comisia Judeţeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, (iii) hotărârile au fost pronunţate în dosare diferite, nefiind invocată excepţia autorităţii de lucru judecat în cel de-al doilea, (iv) se solicită anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a celei dintâi.

În dosarul nr. x/2018, instanţa nu a analizat dispoziţiile legii nr. 45/2009 şi a H.G. 134272008 la data predării/preluării suprafeţei de teren, respingând cererea de apel fără să ţină seama de considerentele expuse în Decizia nr. 1046A/2021 definitivă, şi care aveau autoritate de lucru judecat.

Hotărârea judecătorească nr. 1046A intrată în puterea lucrului judecat, a creat pentru Comisia Locală Corbeanca o îndreptăţită apreciere a predictibilităţii ca şi în ce priveşte a doua cerere, care priveşte o situaţie de fapt identică, să se respecte practica judiciară statuată. Or, rezolvarea neunitară a celor două cauze este temei pentru cererea de revizuire, în virtutea puterii de lucru judecat.

Revizuenta arată că forma actuală a Anexei nr. 2.6 din Legea nr. 45/2009R, în care este identificată suprafaţa de teren de 454,23 ha proprietate publică a statului, aflată în administrarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti, este ulterioară datei predării terenului în suprafaţă de 221,1122 ha prin executare silită, în baza H.G. nr. 1342/2008 a sentinţei civile nr. 1305/2010 a Judecătoriei Buftea prin care intimata a fost obligată să predea prin protocol terenul, motiv pentru care, de altfel, acesta nici nu a invocat în faţa instanţei, în contestaţia la executare, dreptul de proprietate publică asupra terenului.

Ulterior reluării unor aspecte ce ţin de situaţia de fapt şi de succesiunea în timp a actelor cu caracter normativ reglementând situaţia terenurilor aflate în administrarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti, revizuenta arată că prin Decizia nr. 1046A/2021 a Curţii de Apel s-a reţinut că suprafaţa de teren de 221,1122 ha se află la dispoziţia Comisiei Locale Corbeanca şi că aceasta putea să propună eliberarea titlului de proprietate, în vreme ce prin decizia atacată – nr. 496A/2022 acelaşi complet arată că acest teren (fără a indica exact suprafaţa şi amplasamentul) a fost trecut în Anexa 2.6.

Concluzionând, solicită anularea deciziei civile nr. 496A din 6 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 şi urmare a rejudecării apelului formulat de Comisia Locală Corbeanca, să se dispună admiterea acestuia şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în cauză:

Prin întâmpinarea formulată la 20 ianuarie 2023, intimatul Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti a depus întâmpinare şi a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, având în vedere că cele două dosare în care s-au pronunţat decizii presupus a fi potrivnice vizează două speţe diferite, între părţi diferite, nefiind vorba despre o triplă identitate de obiect, cauză şi părţi, pentru a fi incidentă autoritatea de lucru judecat.

În condiţiile în care cele două dosare au alt obiect, nu se pune problema ca decizia civilă nr. 496A/6 aprilie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr. x/2018 să încalce autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1046A/30 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, nici în ce priveşte dispozitivul hotărârii şi nici în ce priveşte considerentele.

Concluzionând, arată că nu este vorba în cauză despre întrunirea condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care solicită respingerea cererii de revizuire.

Prin notele scrise comunicate prin e-mail la 22 februarie 2023, intimata Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Ilfov a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel, în virtutea art. 510 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la temeiul de drept invocat de revizuentă – art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând declinarea competenţei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11 ale articolului menţionat.

Astfel, un prim aspect ce trebuie avut în vedere este acela al obiectului cererii de revizuire şi al temeiului de drept invocat de revizuent, în vederea examinării cerinţelor de admisibilitate a căii de atac deduse judecăţii.

În cuprinsul cererii formulate de Comisia Locală Comuna Corbeanca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, este indicat motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Reiese aşadar că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: (i) existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie contradictorii; (ii) hotărârile judecătoreşti respective să fie pronunţate în dosare diferite; (iii) să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; (iv) în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Raţiunea acestei reglementări constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Astfel, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin cererea formulată, revizuenta susţine că decizia civilă nr. 496/A/06.04.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1046/A/30.06.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2018, prin aceea că în prima decizie s-a reţinut că suprafaţa de teren de 221,1122 ha se află la dispoziţia Comisiei Locale Corbeanca şi că aceasta putea să propună eliberarea titlului de proprietate, în vreme ce prin decizia atacată – nr. 496A/2022 acelaşi complet arată că acest teren (fără a indica exact suprafaţa şi amplasamentul) a fost trecut în Anexa 2.6., reţinându-se că terenul este parte din domeniul public.

Procedând la analiza celor două decizii, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite două dintre condiţiile presupuse de cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru contrarietate de hotărâri, respectiv că nu există identitate de chestiune litigioasă şi nu se verifică tripla identitate presupusă de invocarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Astfel, decizia nr. 1046/A din 30 iunie 2021 a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2018, litigiul vizând cererea formulată de reclamantul Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti în contradictoriu cu pârâţii B., Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov şi Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Corbeanca, de constatare a nulităţii absolute a Titlului de proprietate nr. x/29.01.2014 emis în favoarea numitului B. pentru suprafaţa de 26 de ha situată pe teritoriul comunei Baloteşti, judeţul Ilfov, tarlaua x, parcela x.

Prima instanţă a respins cererea de chemare în judecată, iar instanţa de apel a menţinut soluţia, prin decizia nr. 1046/A din 30 iunie 2021 reţinându-se că "emiterea titlului nu face decât să concretizeze un drept deja recunoscut în favoarea titularului printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, deci obligatorie, beneficiind de autoritate de lucru judecat, sentinţa civilă nr. 1655/31.03.2008 a Judecătoriei Buftea, acela de a fi pus în posesie asupra unei suprafeţe de teren de 26 mp regăsită în cuprinsul terenului aflat în administrarea apelantului-reclamant.

Drept urmare, ţinând seama de succesiunea în timp a dispoziţiilor legale incidente raportului juridic dedus judecăţii, de la momentul recunoaşterii dreptului intimatului-pârât B. la reconstituirea în natură a suprafeţei de teren de 26 ha şi până la emiterea titlului de proprietate, dar şi de hotărârile judecătoreşti pronunţate privitor la efectele juridice pe care aceste dispoziţii legale le produc asupra dreptului intimatului, este lipsită de temei susţinerea apelantului-reclamant privind nelegalitatea titlului de proprietate ca efect al încălcării normelor de drept indicate în cerere."

Totodată, curtea de apel a reţinut incidenţa în cauză a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 682 din 19 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 2.5 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti, prin care s-a statuat în sensul în care "a considera, printr-o dispoziţie a legii, că un imobil pentru care instanţa judecătorească a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane fizice face obiectul dreptului de proprietate publică al statului, fără respectarea exigenţelor constituţionale privind exproprierea şi fără nicio distincţie în ceea ce priveşte titularul dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, ar însemna ignorarea unor realităţi juridice consolidate ca efect al unor hotărâri judecătoreşti înzestrate cu autoritate de lucru judecat şi recurgerea la un mod de transformare a proprietăţii persoanelor fizice în proprietate publică, ceea ce Constituţia nu permite."

Decizia civilă nr. 496/A/06.04.2022 a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018 în soluţionarea căii de atac a apelului formulată de revizuenta din prezenta cauză şi de către persoana îndreptăţită, menţinând soluţia tribunalului prin care a fost admisă cererea de anulare formulată de acelaşi reclamant, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti, a titlului de proprietate nr. x/14.08.2014 emis în favoarea pârâtei A., pentru o suprafaţă de teren de 37 ha.

În considerentele deciziei atacate s-a reţinut că "prin Legea nr. 45/2009 modificată şi completată prin Legea nr. 72/2011, terenul a fost evidenţiat în administrarea intimatului-reclamant, fiind inventariat în Anexa nr. 2.6 a acestei legi, la suprafeţele minime din domeniul public al statului indispensabile cercetării, iar prin Protocolul de predare-preluare din data de 01.02.2012, aspect necontestat în cauză, intimatul-reclamant Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti a primit întreaga suprafaţă din Anexa nr. 2.6 a acestei legi, deci inclusiv terenul pentru care a fost emis titlul de proprietate în anul 2014."

Pe de altă parte, curtea de apel a reţinut că "apelantei-pârâte A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 37 ha, fără să fie stabilit amplasamentul printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi fără ca titlul de proprietate să fie emis în baza unei astfel de hotărâri, prin Hotărârea nr. 2444/27.10.2006 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov fiind doar aprobată validarea anexei nr. 29 cu un număr de 13 poziţii (pârâta A. fiind înscrisă la poziţia 8 din anexă cu suprafaţa de 40 ha), fără stabilirea amplasamentului terenului."

Or, de vreme ce "emiterea titlului de proprietate, ulterioară modificării Legii nr. 45/2009 prin Legea nr. 72/2011, nu a concretizat un drept care să fi fost deja recunoscut în favoarea titularului - apelanta-pârâtă A. - printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, deci obligatorie şi care să beneficieze de autoritate de lucru judecat, acela de a fi pusă în posesie asupra unei suprafeţe de teren de 37 ha regăsită în cuprinsul terenului aflat în administrarea intimatului-reclamant, împrejurare ce a condus la constatarea încălcării dispoziţiilor legale care indisponibilizează imperativ, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, terenurile date în administrarea instituţiilor publice, destinate activităţii de cercetare-dezvoltare."

În raport de circumstanţele particulare ale cauzei s-a reţinut că în cauză nu sunt incidente considerentele Deciziei CCR nr. 682/2014 tocmai deoarece terenul în cauză nu reprezintă vechiul amplasament al apelantei-pârâte A. şi nici nu există vreo hotărâre judecătorească prin care acesteia să i se recunoască dreptul de a i se reconstitui dreptul de proprietate cu suprafaţa de teren pentru care i s-a emis titlul de proprietate atacat.

Drept urmare, Înalta Curte observă că decizia nr. 1046/A din 30 iunie 2021 a fost pronunţată într-un litigiu ce s-a comportat între alte părţi, vizând un alt titlu de proprietate, o altă suprafaţă de teren şi un alt amplasament, situaţia de fapt ce a stat la baza celor două decizii fiind de asemenea diferită, în primul caz, titlu a fost emis în favoarea persoanei îndreptăţite în baza hotărârilor judecătoreşti preexistente, spre deosebire de dosarul nr. x/2018, unde titlul de proprietate a fost emis ulterior includerii terenului în domeniul public al statului, hotărârea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov nefiind emisă în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive. Situaţia de fapt diferită, justifică aşadar soluţiile diferite pronunţate în cele două dosare, neputându-se vorbi despre contrarietate între cele două decizii.

Aşadar, raportând cererea de revizuire la cerinţele impuse de dispoziţiile art. 509 C. proc. civ., Înalta Curte constată că în cauza dedusă judecăţii, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, astfel încât cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cerere de revizuire formulată de revizuenta Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Corbeanca împotriva deciziei civile nr. 496 A din 6 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2023.