Appeal against post-final-decision correction ruling dismissed as inadmissible; appellant to pay 200 RON in costs.

Deliberând asupra admisibilităţii apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 639/A din 17.05.2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2019, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală nr. 102/27.01.2022 a Judecătoriei Brăila şi, în rejudecare:

Au fost înlăturate din sentinţa penală apelată dispoziţiile privind stabilirea pedepsei închisorii în sarcina inculpatului A., precum şi dispoziţiile vizând amânarea aplicării pedepsei.

În baza art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 1800 RON amendă penală (reprezentând 180 de zile-amendă a 10 RON fiecare), pentru săvârşirea infracţiunii de furt.

S-a pus în vedere inculpatului că în cazul neexecutării în tot sau în parte, cu rea-credinţă, a pedepsei amenzii, numărul zilelor-amendă neexecutate se va înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.

S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 102/27. 01.2022 a Judecătoriei Brăila.

Prin încheierea penală din data de 15 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petentul A. cu privire la decizia penală nr. 639/17.05.2022 a Curţii de Apel Galaţi.

*

Împotriva încheierii penale din data de 15 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, a declarat apel, la data de 16.12.2022, petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 9 ianuarie 2023, sub nr. x/2023.

La termenul fixat în cauză, 09 februarie 2023, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de control al hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că este învestită cu soluţionarea apelului declarat de petentul A. împotriva încheierii penale din data de 15 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019 (prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petent cu privire la decizia penală nr. 639/17.05.2022 a Curţii de Apel Galaţi).

Înalta Curte constată că încheierea penală din data de 15 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, fiind o încheiere prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petent cu privire la decizia penală nr. 639/17.05.2022 a Curţii de Apel Galaţi, este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea cu privire la care a fost formulată cererea de îndreptare a erorii materiale.

Astfel, fiind pronunţate în calea ordinară de atac a apelului, decizia penală nr. 639/A din 17.05.2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, precum şi încheierea atacată în prezenta cauză sunt definitive, neputând fi supuse unei noi căi de atac a apelului.

Potrivit dispoziţiilor art. 408 alin. (1) C. proc. pen., apelul poate fi exercitat numai împotriva sentinţelor, care, potrivit art. 370 alin. (1) C. proc. pen., sunt hotărârile judecătoreşti prin care cauzele sunt soluţionate de prima instanţă de judecată sau prin care aceasta se dezînvesteşte fără a soluţiona cauza.

Potrivit art. 408 alin. (2) C. proc. pen., apelul poate fi exercitat şi împotriva încheierilor, însă numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, acestea pot fi atacate separat cu apel. Altfel spus, calea ordinară de atac a apelului poate fi exercitată numai împotriva încheierilor care premerg pronunţării unei sentinţe, fie odată cu aceasta din urmă, fie separat, dar numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Per a contrario, calea ordinară de atac a apelului nu poate fi exercitată împotriva deciziilor, definite de art. 370 alin. (2) C. proc. pen. ca fiind hotărâri judecătoreşti prin care se soluţionează apelul, recursul în casaţie şi recursul în interesul legii, acestea fiind susceptibile de contestare doar prin intermediul căilor extraordinare de atac.

Deopotrivă, în absenţa unei dispoziţii legale derogatorii, apelul nu poate fi exercitat nici împotriva încheierilor care succed unei decizii, întrucât această din urmă hotărâre nu este susceptibilă a fi atacată cu apel, ceea ce înseamnă că nu pot fi atacate pe această cale nici încheierile care îi succed şi fac corp comun cu aceasta.

Pentru argumentele prezentate, constatând că în speţă petentul A. a exercitat calea ordinară de atac a apelului împotriva unei încheieri definitive, nesusceptibile a fi supusă căii ordinare de atac a apelului, Înalta Curte, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., o va respinge ca inadmisibilă.

Ca urmare, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea apelantului la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În final, notând că onorariile integrale stabilite prin Protocolul încheiat la data de 17 iunie 2022 între Ministerul Justiţiei, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Uniunea Naţională a Barourilor din România sunt acordate pentru prestaţia avocaţială efectivă a apărătorului din oficiu în cadrul unei proceduri judiciare, Înalta Curte, constatând că prestaţia apărătorului desemnat din oficiu pentru petent a constat doar în studiul dosarului, va dispune remunerarea corespunzătoare a acestuia, acordându-i un onorariu în cuantum de 85 RON, care, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva încheierii penale din data de 15 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 85 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 februarie 2023.

GGC - MM