Surrender for drug trafficking under European Arrest Warrant: non-applicability of dual criminality and mandatory preventive detention

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 115/F din 08 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2023, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la executarea mandatului european de arestare emis de către Tribunalul Provincial din Girona - Spania, la data de 05.05.2023, pe numele persoanei solicitate A. şi s-a dispus predarea acesteia către autorităţile judiciare spaniole.

S-a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea şi că nu a renunţat la regula specialităţii.

S-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând de la data de 08.06.2023 şi până la data de 07.07.2023, inclusiv şi s-a constatat că a fost reţinută şi arestată provizoriu de la data de 31.05.2023, la zi.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut că, la data de 11.10.2022, pe rolul instanţei a fost înregistrată sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti având ca obiect punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 05.05.2023 de către autorităţile judiciare din Spania privind pe persoana solicitată A..

S-a arătat că, persoana solicitată a fost reţinută prin Ordonanţa procurorului nr. 46 din 30.05.2023 emisă în Dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 30.05.2023, ora 23:55 şi până la data de 31.05.2023, ora 23:55.

Prin încheierea din 31.05.2022, în temeiul art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pentru o perioadă de 15 zile, de la data de 31.05.2023 şi până la data de 14.06.2023, inclusiv.

La data de 06.06.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat instanţei mandatul european de arestare, tradus în limba română.

Ca urmare, la termenul de judecată din 08.06.2023, persoanei solicitate i s-a înmânat un exemplar al mandatului european de arestare tradus în limba română şi, în baza art. 104 alin. (3) din Legea 302/2004, i s-au adus la cunoştinţă drepturile prevăzute de art. 106, efectele regulii specialităţii, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i-se în vedere consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

În acest context, persoana solicitată A. a precizat că nu este de acord cu predarea către autorităţile judiciare din Spania, invocând motive de sănătate, şi că nu înţelege să renunţe la efectele regulii specialităţii.

Examinând cererea cu a cărei soluţionare a fost învestită, Curtea a constatat că pe numele persoanei solicitate A. a fost emis, la data de 05.05.2023, un mandat european de arestare de către Tribunalul Provincial din Girona - Spania pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, prevăzute de art. 368 alin. (1) din C. pen. spaniol.

În sarcina persoanei solicitate, autorităţile judiciare spaniole, au reţinut, în fapt, că, la data de 30.10.2020, ora 21:20, acesta a fost surprins conducând autoturismul x cu numărul de înmatriculare x în localitatea Fornells de la Selva, în timp ce transporta cocaină în valoare de 2.770,6 euro, în mod conştient, pentru vânzarea şi distribuţia sa ulterioară.

În drept, s-a apreciat că fapta reţinută în sarcina persoanei solicitate constituie o infracţiune împotriva sănătăţii publice prevăzută şi pedepsită în art. 368 P.1 din C. pen. spaniol.

Curtea a apreciat că nu este incident în cauză niciun impediment la predare, iar faptele reţinute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul mandatului european de arestare, fac parte din categoria infracţiunilor pentru care nu este necesară verificarea condiţiei dublei incriminări, conform dispoziţiilor art. 97 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Raportându-se la infracţiunile pentru săvârşirea cărora persoana solicitată este urmărită, instanţa de fond a arătat că nu este incidentă niciuna dintre situaţiile care, conform dispoziţiilor art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, constituie motiv obligatoriu sau opţional de refuz al executării mandatului european, iar persoana solicitată, cetăţean român, nu a formulat obiecţiuni privind identitatea.

Referitor la refuzul persoanei solicitate privind predarea, Curtea a arătat că motivele invocate privind starea de sănătate, pe lângă faptul că nu se încadrează în niciunul dintre motivele de refuz la predare prevăzute de lege, nici nu sunt dovedite, actele medicale depuse la dosar nerelevând vreo afecţiune oncologică a persoanei solicitate, astfel cum s-a susţinut de către apărare.

Ca atare, apreciind îndeplinite condiţiile de formă şi de fond reglementate de Legea nr. 302/2004 şi reţinând că nu există impedimente legale la predare, nefiind incident vreunul din motivele de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare, Curtea a constatat că cererea de punere în executare a acestuia formulată de autorităţile judiciare din Spania este întemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat contestaţie persoana solicitată A., motivele invocate fiind expuse, pe larg, în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar şi din oficiu, potrivit art. 4251 C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identităţii persoanei solicitate şi a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege, mandatul european de arestare şi, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoştinţa acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialităţii, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situaţia în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziţiei sale faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventualele obiecţii privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluţionează cauza prin sentinţă, iar, în situaţia în care admite cererea formulată de autorităţile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conţinut şi ale cărui condiţii de executare sunt prevăzute de dispoziţiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ţine seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din actul normativ şi dacă, în speţă, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menţionate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere şi poziţia persoanei solicitate cu privire la regula specialităţii, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Pe de altă parte, reglementând situaţiile care pot determina respingerea cererii autorităţilor judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare, art. 99 din Legea nr. 302/2004 prevede expres motivele obligatorii (alin. (1) şi facultative (alin. (2) de refuz, reţinând (în alin. (2) lit. a) că judecătorul român poate refuza executarea respectivului mandat în situaţia prevăzută la art. 97 alin. (2) din lege, respectiv când nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări.

Verificând actele dosarului în raport cu aceste dispoziţii, Înalta Curte constată, din analiza conţinutului mandatului european de arestare emis de către Tribunalul Provincial din Girona - Spania, la data de 05.05.2023, că persoana solicitată este urmărită pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, prevăzută de art. 368 alin. (1) C. pen. spaniol, constând, în esenţă, în aceea că, la data de 30.10.2020, ora 21:20, a fost surprins conducând autoturismul x cu numărul de înmatriculare x, în localitatea Fornells de la Selva, în timp ce transporta cocaină în valoare de 2770,6 euro, în mod conştient, pentru vânzarea şi distribuţia sa ulterioară.

Ca atare, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întruneşte condiţiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menţionate toate informaţiile enumerate în acest text de lege.

Totodată, Înalta Curte observă că, faptele reţinute de autoritatea judiciară emitentă se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 5) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiaşi articol.

Deopotrivă, se are în vedere că, fiind audiată, la termenul din 8.06.2023, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea sa către autorităţile emitente ale mandatului, prevalându-se, totodată, de regula specialităţii şi necontestându-şi identitatea.

În ceea ce priveşte susţinerile contestatorului în sensul că starea de sănătate i s-a agravat pe fondul unor afecţiuni oncologice, Înalta Curte arată că aspectele invocate nu se circumscriu motivelor obligatorii sau facultative de refuz al executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Aşadar, se observă că, în speţă, nu este incident nici vreunul din celelalte motive, obligatorii sau facultative, de refuz al executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeaşi acuzaţie în România sau în alt stat, iar răspunderea penală pentru faptele care motivează mandatul nu este prescrisă, după cum nu a intervenit nici amnistia, potrivit legii române.

În ceea ce priveşte susţinerile contestatorului, formulate cu ocazia dezbaterilor, instanţa supremă arată că, în actualul stadiu procesual, nu poate forma obiect de analiză temeinicia solicitării de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, atâta timp cât, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 104 alin. (6) - (11) din Legea nr. 302/2004, rezultă că măsurile preventive reglementate de art. 202 alin. (4) lit. b), c) şi d) C. proc. pen. (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestul la domiciliu) pot fi dispuse doar pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare desfăşurate în faţa instanţei, nu şi la finalizarea acesteia prin admiterea cererii formulate de autorităţile judiciare solicitante, când, odată cu încuviinţarea predării, organul judiciar român trebuie să emită de îndată şi un mandat de arestare (conform alin. (13) al art. 104 din Legea nr. 302/2004), astfel încât luarea măsurii arestării preventive a persoanei solicitate este obligatorie, iar nu facultativă.

Faţă de cele expuse mai sus, Înalta Curte constată că instanţa de fond a apreciat, în mod corect, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare din 5.05.2023 emis de către Tribunalul Provincial din Girona - Spania pe numele persoanei solicitate A., întrucât acesta a fost emis în vederea efectuării urmăririi penale, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea şi nu există niciun impediment la executare, din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Pentru motivele anterior expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 115/F din 08 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2023(1851/2023).

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că persoana solicitată se află în culpă procesuală, va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul - persoană solicitată, în sumă de 1.098 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 115/F din 08 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2023(1851/2023).

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2023.

GGC - NN