Jurisdictional conflict resolved: Court of Appeal Craiova must hear challenge to prosecutor's dismissal order.

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Craiova şi Curtea de Apel Craiova, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 68 din 27 aprilie 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a reţinut următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 25.01.2023, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2023, petentul A. a atacat ordonanţa nr. 1019/P/2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În motivarea plângerii, petentul a menţionat, în esenţă, că nu a fost audiat în calitate de persoană vătămată, că procurorul a ignorat toate cererile în probaţiune formulate, că procurorul care a efectuat urmărirea penală nu este desemnat pentru a ancheta cauze care vizează magistraţi.

Prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, menţinută prin ordonanţa nr. 2/II/2/2013 din 13 ianuarie 2013 a aceleiaşi unităţi de parchet, la Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluţionare. Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, având în vedere că faptele reclamate de petent privesc şi activitatea desfăşurată de intimatul B. în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, iar nu numai a unor grefieri din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet, instituţia având sediul în Craiova, în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Craiova.

Dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Craiova la data de 11.04.2023 şi înregistrat sub nr. x/2023.

La termenul din data de 27.04.2023, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a invocat, din oficiu, necompetenţa materială.

Analizând competenţa în soluţionarea cauzei, judecătorul de cameră preliminară a constatat următoarele:

Conform înscrisului de la fila x d.u.p., petentul a înţeles să formuleze plângere penală "împotriva grefierilor care îl informau pe B. despre conţinutul corespondenţei adresate Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova" pentru infracţiunile prev. de art. 297 C. pen. şi art. 302 C. pen.

Prin referatul nr. x/2022 din data de 17.10.2022 Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a propus Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj preluarea dosarului cu numărul de mai sus, preluare ce a fost dispusă prin ordonanţa nr. 3380/II/6/2022 din data de 24.09.2022 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin ordonanţa nr. 323/P/2022 din data de 27.10.2022, secţia 3 de Poliţie Craiova a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. şi violarea secretului corespondenţei, prev. de art. 302 alin. (1) şi (3) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 16284/11/6/2022 din data de 09.12.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a admis cererea persoanei vătămate A. şi a dispus preluarea dosarului nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin ordonanţa din data de 13 decembrie 2022, dispusă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. şi violarea secretului corespondenţei, prev. de art. 302 alin. (1) şi (3) C. pen.

Pentru a adopta această soluţie, procurorul a reţinut că din actele dosarului rezultă că nu a fost realizată vreo acţiune care să se circumscrie elementelor materiale ale infracţiunilor menţionate anterior, motiv pentru care s-a dispus clasarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

S-a reţinut că susţinerile persoanei vătămate A., în sensul că săvârşirea de către grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova a infracţiunilor de abuz în serviciu şi violarea secretului corespondenţei reiese din aceea că martorul B. a precizat la data de 27.06.2022, în cuprinsul acţiunii civile formulate la Judecătoria Bălceşti împotriva sa, faptul că e-mailurile pe care A. le înainta Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova erau printate de către grefierul însărcinat cu primirea petiţiilor şi înmânate prim-procurorului, nu pot fi reţinute întrucât din declaraţia martorului B. reiese faptul că atunci când a făcut menţiunile respective în cuprinsul acţiunii civile a avut în vedere faptul că grefierii care i-au spus că A. a trimis e-mailuri jignitoare sunt grefierii de serviciu care i-au înmânat e-mailurile printate şi rezoluţionate de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova care îi erau repartizate întrucât, printre jigniri, făceau referiri la dosare pe care le avea în lucru, în calitate de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

Or, potrivit Regulamentului de ordine interioară al parchetelor (art. 128 următoarele), grefierii sunt cei care primesc corespondenţa adresată unităţii de parchet, o sortează, identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste lucrări, o prezintă pentru examinare conducătorului parchetului, iar după ce acesta o repartizează unui anumit procuror, grefierii sunt cei care o predau efectiv procurorului desemnat.

Prin urmare, faptul că grefierul desemnat pentru primirea, sortarea şi înmânarea către procuror a lucrărilor repartizate acestuia de către conducătorul parchetului îi aduce la cunoştinţă procurorului căruia i-au fost repartizate lucrările numele petentului şi conţinutul lucrării nu este de natură a realiza conţinutul constitutiv al vreunei infracţiuni.

De asemenea, s-a menţionat că, din declaraţia martorului B. reiese faptul că grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nu au deschis, fără drept, corespondenţa trimisă de către A. prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova şi nu au divulgat conţinutul corespondenţei respective altor persoane. Totodată, e-mailurile cu conţinut jignitor la adresa sa, la care a făcut referire în cuprinsul acţiunii civile, au fost trimise de către A. nu numai Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, ci şi altor instituţii (poliţie, parchete, C.S.M.) şi pe e-mailul personal al martorului cu scopul de a-l denigra faţă de mai multe persoane.

Prin ordonanţa nr. 2/II/2/2023 din 13 ianuarie 2023 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova din 13 ianuarie 2023 a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare dispusă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Procurorul ierarhic, examinând soluţia de neîncepere a urmăririi penale a procurorului de caz, a apreciat, în esenţă, că aceasta este legală şi temeinică, întrucât starea de fapt a fost pe deplin lămurită, stabilindu-se pe baza probelor administrate că grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nu au comis vreo faptă prevăzută de legea penală în legătură cu corespondenţa adresată conducătorului parchetului de către A..

S-a arătat că este neîntemeiată critica potrivit căreia soluţia ar fi nelegală întrucât nu a fost audiată persoana vătămată, lipsa audierii datorându-se tocmai refuzului acesteia. Veridicitatea procesului-verbal de constatare a refuzului audierii din 04.11.2022, întocmit de organele de poliţie, este confirmată implicit de cererile adresate de petent conducerilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi secţiei 3 Poliţie Craiova în care îşi manifestă nemulţumirea cu privire la faptul că cercetările sunt efectuate de organele de poliţie, fără să existe o delegare din partea procurorului, aspecte care sunt menţionate în procesul-verbal privind refuzul de audiere. S-a arătat că organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare erau pe deplin competente să efectueze urmărirea penală în cauză şi să audieze persoana vătămată, întrucât competenţa nu revine în mod obligatoriu procurorului.

S-a considerat nefondată şi critica potrivit căreia procurorul de caz ar fi ignorat cu rea credinţă toate cererile de probatorii formulate de petent şi ar fi dispus clasarea cauzei fără a soluţiona toate cererile formulate de acesta, atât timp cât petentul nu indică în concret cererile la care se referă. Faptul că procurorul de caz nu este dintre cei desemnaţi să efectueze urmărirea penală în cauze cu judecători şi procurori nu afectează legalitatea ordonanţei întrucât în cauză nu s-au efectuat cercetări şi nu s-a dispus vreo soluţie cu privire la vreo faptă sesizată ca fiind comisă de un judecător sau procuror.

Potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., "persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă."

Conform dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. proc. pen.., "Judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe."

În dezacord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul din cadrul Curţii de Apel Craiova a reţinut că, în cauză, competenţa aparţine Judecătoriei Craiova.

Astfel, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a efectuat urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 302 alin. (1) şi (3) C. pen., reclamate de petent a fi fost săvârşite de "grefieri din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova".

Prin ordonanţa nr. 16284/II/6/2022 din data de 09.12.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art. 325 C. proc. pen.., preluarea cauzei nr. 323/P/2022 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj .

În situaţia concretă din cauză, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a reţinut că infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală şi în privinţa cărora s-a dispus soluţia de clasare împotriva căreia petentul a formulat plângere sunt de competenţa în primă instanţă a judecătoriei, aceste infracţiuni nefiind date prin lege în competenţa specială a unei alte instanţe.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a reţinut că, în speţă, nu se poate vorbi de o competenţă după calitatea persoanei întrucât în ceea ce îl priveşte pe procurorul B. faţă de acesta nu s-au efectuat cercetări şi nu s-a dat o soluţie prin ordonanţa atacată. Cercetările au vizat doar faptele reclamate de petent pretins a fi săvârşite de grefieri.

Astfel, s-a apreciat că, în condiţiile concrete ale speţei, devin incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. proc. pen.. şi, prin urmare, competenţa instanţei de a soluţiona cauza aparţine judecătoriei, în speţă Judecătoriei Craiova (în acelaşi sens, Î.C.C.J., secţia penală, încheierea nr. 294/05.07.2022 - regulator de competenţă).

Faptul că, ulterior, în cuprinsul plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară petentul a menţionat o activitate pretins infracţională a procurorului B. nu poate conduce la modificarea normelor de competenţă, întrucât în raport de limitele învestirii instanţei - plângere împotriva soluţiei de clasare, controlul efectuat de judecătorul de cameră preliminară nu poate viza alte aspecte, cu excepţia legalităţii şi temeiniciei soluţiei de clasare şi în limitele astfel stabilite.

O altfel de interpretare ar conduce la modificarea normelor de competenţă în funcţie de manifestarea de voinţă a petenţilor în sensul de a menţiona în plângerile adresate instanţei aspecte suplimentare şi care nu au format obiectul urmăririi penale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 04.05.2023.

Prin sentinţa penală nr. 1718 din 14.06.2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen.., s-a admis excepţia necompetenţei materiale invocate din oficiu şi s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova. În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, motiv pentru care s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a reţinut următoarele:

La termenul de judecată din data de 09.06.2023, din oficiu, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a invocat necompetenţa materială.

Analizând excepţia necompetenţei materiale invocate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

Constituţia României prevede, în art. 126 alin. (1), că justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Implementând în legislaţia organică prevederile constituţionale amintite, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabileşte că justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţi de apel, tribunale, tribunale specializate, instanţe militare, judecătorii.

Rezultă, aşadar, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară tuturor celorlalte instanţe judecătoreşti din România.

Totodată, reglementând procedura de soluţionare a conflictelor de competenţă, art. 51 alin. (1) C. proc. pen.. prevede că rezolvarea situaţiilor în care două sau mai multe instanţe se recunosc competente ori îşi declină competenţa reciproc revine instanţei ierarhic superioare, pentru ca, în alin. (6), să stipuleze că încheierea prin care această instanţă se pronunţă asupra conflictului nu este supusă niciunei căi de atac.

Se observă, de asemenea, că, atunci când foloseşte termenul de "instanţă" în cuprinsul art. 51 C. proc. pen.. legiuitorul actual se referă la instanţele judecătoreşti prevăzute de lege, care pot fi de categorii diferite (civile şi militare) ori de grad diferit (judecătorii, tribunale, curţi de apel), fără, însă, a exclude din înţelesul acestei noţiuni pe judecătorul de cameră preliminară, de vreme ce una din atribuţiile acestuia în procedurile reglementate de art. 341 C. proc. pen.. şi art. 342 şi următoarele C. proc. pen.. constă tocmai în verificarea competenţei sale.

Mai mult, în conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează, printre altele, conflictele de competenţă in cazurile în care este instanţa superioară comună celor aflate în conflict.

Din interpretarea dispoziţiilor mai sus amintite rezultă că, în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară tuturor celorlalte instanţe judecătoreşti din România, hotărârea acesteia prin care trimite o cauză spre competentă soluţionare la o altă instanţă reprezintă atât declinator de competenţă, cât şi regulator de competenţă. Prin urmare, hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa căreia i se trimite cauza spre soluţionare, care nu are posibilitatea de a refuza judecarea cauzei sub motivul că nu este competentă, cu excepţia cazului în care din cercetarea judecătorească rezultă elemente noi care atrag competenţa altei instanţe, situaţie care, însă, nu se regăseşte în speţă.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 135 C. proc. civ. (aplicabile potrivit art. 2 alin. (2) C. proc. civ.), în conformitate cu care hotărârea de declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere.

S-a constatat, astfel, că faţă de consideraţiile teoretice expuse, pe larg, anterior, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a învestit Judecătoria Craiova cu soluţionarea plângerii formulate împotriva ordonanţei de clasare, cu toate că, anterior, prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus admiterea excepţiei necompetenţei materiale după calitatea persoanei şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Craiova.

În aceste condiţii, având în vedere că declinarea cauzei dispuse prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reprezintă, totodată, şi regulator de competenţă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a admis excepţia necompetenţei materiale după calitatea persoanei şi a dispus declinarea cauzei la Curtea de Apel Craiova şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, instanţa a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vedere soluţionării conflictului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23.06.2023.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Craiova şi Curtea de Apel Craiova, Înalta Curte constată următoarele:

În cauză, prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, menţinută prin ordonanţa nr. 2/II/2/2013 din 13 ianuarie 2013 a aceleiaşi unităţi de parchet, la Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluţionare. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa supremă a reţinut că, întrucât faptele reclamate de petent privesc şi activitatea desfăşurată de intimatul B. în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, iar nu numai a unor grefieri din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet, instituţia având sediul în Craiova, în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Craiova.

Dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Craiova la data de 11.04.2023.

Prin încheierea nr. 68 din 27 aprilie 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a reţinut că, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală şi în privinţa cărora s-a dispus soluţia de clasare împotriva căreia petentul a formulat plângere sunt de competenţa în primă instanţă a judecătoriei, aceste infracţiuni nefiind date prin lege în competenţa specială a unei alte instanţe. S-a apreciat că nu revine Curţii de Apel Craiova competenţa după calitatea persoanei întrucât în ceea ce îl priveşte pe procurorul B. faţă de acesta nu s-au efectuat cercetări şi nu s-a dat o soluţie prin ordonanţa atacată. Cercetările au vizat doar faptele reclamate de petent pretins a fi săvârşite de grefieri. Drept urmare, în condiţiile concrete ale speţei, devin incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. proc. pen.., competenţa instanţei de a soluţiona cauza aparţinând judecătoriei, în speţă Judecătoriei Craiova.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 04.05.2023.

Prin sentinţa penală nr. 1718 din 14.06.2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen.., s-a admis excepţia necompetenţei materiale invocate din oficiu şi s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova. Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a reţinut că, în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară tuturor celorlalte instanţe judecătoreşti din România, hotărârea acesteia prin care trimite o cauză spre competentă soluţionare la o altă instanţă reprezintă atât declinator de competenţă, cât şi regulator de competenţă, fiind obligatorie pentru instanţa căreia i se trimite cauza spre soluţionare, cu excepţia cazului în care din cercetarea judecătorească rezultă elemente noi care atrag competenţa altei instanţe, situaţie care, însă, nu se regăseşte în speţă.

Înalta Curte constată că prezintă relevanţă în cauză dispoziţiile art. 51 alin. (8) C. proc. pen.., conform cărora "Instanţa căreia i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competenţei nu se mai poate declara necompetentă, cu excepţia situaţiilor în care apar elemente noi care atrag competenţa altor instanţe".

În situaţia în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi declină competenţa soluţionării cauzei în favoarea altei instanţe, hotărârea de declinare reprezintă atât declinator de competenţă, cât şi regulator de competenţă, fiind obligatorie pentru instanţa căreia i se trimite cauza spre judecare, cu excepţia situaţiilor în care apar elemente noi care ar atrage competenţa altor instanţe.

Astfel cum s-a menţionat anterior, prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, menţinută prin ordonanţa nr. 2/II/2/2013 din 13 ianuarie 2013 a aceleiaşi unităţi de parchet, la Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluţionare, hotărâre care este regulator de competenţă (cu caracter obligatoriu pentru instanţa căreia i se trimite cauza spre judecată), soluţia dispusă cu privire la competenţa instanţei nemaiputând fi pusă în discuţie, deoarece nu au apărut elemente noi care ar atrage competenţa altei instanţe.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curţii de Apel Craiova, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform prevederilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curţii de Apel Craiova, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 27 iunie 2023.

GGC - MM