Revision based on contradictory final judgments denied where decisions stemmed from same litigation; appeal dismissed as unfounded

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Decizia nr. 4101 din 22 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 742 din 19 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2019.

2. Recursul

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1, a declarat recurs revizuentul A..

Printr-o primă critică, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., recurentul-revizuent susţine că instanţa de revizuire a adăugat la lege prin instituirea condiţiei ca hotărârile potrivnice să fie pronunţate în dosare diferite, care nu este prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Printr-o a doua critică, se argumentează că instanţa de revizuire a interpretat şi aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., reţinând că hotărârile potrivnice au fost pronunţate în aceeaşi cauză, numerele de dosare fiind diferite pentru că nu s-ar fi putut înregistra dosar cu acelaşi număr.

În esenţă, recurentul-revizuent arată că Dosarul nr. x/2017 vizează litigiul pe fond, iar Dosarul nr. x/2019 vizează un incident procesual determinat de refuzul pârâtei de a pune în executare hotărârea în ceea ce priveşte acordarea dobânzii legale, astfel că Dosarul nr. x/2019 este un nou dosar, deoarece art. 443 alin. (3) din C. proc. civ. prevede că, în cazul lămuririi hotărârii sau înlăturării dispoziţiilor contradictorii, încheierea se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri ale instanţei.

II. Considerentele Înaltei Curţi

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate de o secţie civilă a Înaltei Curţi prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Prin cererea de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul a solicitat anularea Deciziei nr. 742 din 19 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2019, motivat de faptul că încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 5551 din 19 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., conform căruia:

"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

De esenţa motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunţate în cauze diferite, în privinţa cărora să existe tripla identitate de părţi, cauză, obiect, pentru a se verifica respectarea autorităţii de lucru judecat.

Criticile din recurs subsumate motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. nu pot fi primite, întrucât cerinţa ca hotărârile potrivnice să fie pronunţate în cauze diferite nu reprezintă o adăugare la lege, ci reprezintă interpretarea jurisprudenţială constantă în sensul că această condiţie derivă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., care sancţionează încălcarea autorităţii de lucru judecat, cu prevederile art. 431 alin. (2) din acelaşi Cod, care reglementează opunerea într-un nou litigiu a lucrului anterior judecat într-un alt litigiu.

În cauză, prin revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se invocă faptul că sunt hotărâri definitive potrivnice:

- Decizia nr. 5551 din 19 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017, prin care s-au dispus următoarele: (i) admite recursul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei civile nr. 3963 din 21 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017; (ii) casează în parte sentinţa şi, rejudecând: admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice şi respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; admite excepţia inadmisibilităţii în ceea ce priveşte acţiunea formulată de o parte dintre reclamanţi; respinge, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de o parte dintre reclamanţi; respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate de reclamantul B., ca neîntemeiată; (iii) menţine în rest sentinţa;

- Decizia nr. 742 din 19 iunie 2020, a cărei revizuire se solicită, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2019, prin care a fost admis recursul declarat de recurenta-reclamantă Direcţia Naţională Anticorupţie, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B., a fost casată încheierea din camera de consiliu de la 19 septembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017, şi, rejudecând, a respins cererea de lămurire a dispozitivului Sentinţei civile nr. 3963 din 21 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017, ca neîntemeiată.

În acord cu cele reţinute de instanţa de revizuire, se constată că hotărârile invocate în susţinerea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. sunt pronunţate în acelaşi litigiu în stadii procesuale diferite, şi anume: în soluţionarea recursului declarat împotriva (Decizia nr. 5551 din 19 octombrie 2018), respectiv în soluţionarea cererii de lămurire a dispozitivului (Decizia nr. 742 din 19 iunie 2020) aceleiaşi sentinţe civile nr. 3963 din 21 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017.

În realitate, atât pe calea revizuirii, cât şi în cadrul prezentului recurs, recurentul-revizuent tinde să obţină o reexaminare a soluţiilor date în acelaşi litigiu (Dosarul nr. x/2017), soluţionat în fond prin sentinţa civilă menţionată anterior.

Însă, nici instanţa de revizuire, în cercetarea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., şi nici instanţa învestită cu soluţionarea prezentului recurs în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., nu au competenţa de a efectua o examinare a legalităţii şi temeiniciei hotărârilor potenţial potrivnice în opinia revizuentului pentru a decide care este cea corectă, deoarece scopul acestui motiv de revizuire nu este acela de a corecta eventuale greşeli de judecată, ci de a asigura respectarea autorităţii de lucru judecat.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul ce formează obiectul analizei în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 4101 din 22 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.

GGC - ED