Fiscal evasion statute of limitations: Interruption during post-constitutional unconstitutionality legislative vacuum

Asupra cererii de recurs în casaţie de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 384 din 31.03.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală a dispus următoarele:

I. (1). A respins, ca neîntemeiate, cererile formulate de inculpaţii A., B., C., D., E. şi SC F., privind constatarea autorităţii de lucru judecat în legătură cu infracţiunile de evaziune fiscală în relaţiile comerciale dintre G. cu SC F., SC H. SRL şi SC I. SRL.

II. (1). În temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 5 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul A. (...) la pedeapsa principală de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată (faptă din perioada 01/01/2006 - 31/10/2008, 54 acte materiale, vizând relaţiile comerciale dintre SC J. -actuala SC G. cu SC F. şi cu K.).

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2) din C. pen. anterior raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat condamnatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator, preşedinte/membru în consiliul administraţie, de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 2 ani.

(3) În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat condamnatului pedeapsa accesorie.

(4) A constatat că infracţiunea în baza căreia i-a fost aplicată pedeapsa prin prezenta hotărâre este concurentă cu infracţiunile pentru care i-au fost aplicate pedepsele prin Sentinţa penală nr. 1981 din 14.07.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în Dosarul nr. x/2012, definitivă prin Decizia penală nr. 1182 din 22.07.2016 a Curţii de Apel Bucureşti şi prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în Dosarul nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 576 din 14/04/217 a Curţii de Apel Bucureşti.

(5) A constatat că prin Sentinţa penală nr. 54 din 26/02/2018 pronunţată de Tribunalul Ilfov, definitivă prin Decizia penală nr. 27/CO din 23/01/2019 a Curţii de Apel Bucureşti au fost contopite pedepsele aplicate prin sentinţele penale enunţate la alin. (4), pct. II.

(6) A descontopit pedeapsa principală rezultată de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani aplicată prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20/11/2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în Dosarul nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 576 din 14/04/217 a Curţii de Apel Bucureşti şi au fost repuse, în individualitatea lor, pedepsele componente:

- 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., faptă din 2006 - 17/04/2007;

- 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 308, 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., faptă din 2006 - 17/04/2007;

- 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 308, 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., faptă din ianuarie 2005 - iunie 2006 şi sporul obligatoriu de 2 ani închisoare.

(7) În temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. raportat la art. 33, 34 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen. a înlăturat sporul obligatoriu de 2 ani închisoare, a contopit cele 3 pedepse aplicate prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20/11/2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în Dosarul nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 576 din 14/04/217 a Curţii de Apel Bucureşti cu pedeapsa de 4 ani închisoare din cauza de faţă şi cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1981 din 14/07/2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în Dosarul nr. x/2012, definitivă prin Decizia penală nr. 1182 din 22/07/2016 a Curţii de Apel Bucureşti pentru infracţiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 308, 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. (faptă din 08.08.2008 şi 24.02.2009) şi i-a aplicat inculpatului pedeapsa principală rezultantă de 5 ani la care, în baza art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a aplicat sporul facultativ de 1 an, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 6 ani.

(8) În temeiul dispoziţiilor art. 35 din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. a contopit pedepsele complementare aplicate prin sentinţele penale anterior menţionate şi i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

(9) În temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (3) din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. a dedus din pedeapsa principală perioadele executate, respectiv durata reţinerii, arestării preventive şi pedepsei executate: 08/10/2010 - 25/11/2015, 07/11/2011 - 14/11/2011, din 22/07/2016 până la 10/09/2019

(10) A constatat că inculpatul a fost liberat la data de 10/09/2019, cu rest rămas neexecutat de 772 zile şi s-a menţinut liberarea condiţionată

III (1) În temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 5 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B. (...) la pedeapsa principală de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată (faptă din perioada 01/01/2006 - 31/10/2008, 58 acte materiale, vizând relaţiile comerciale dintre SC J. - actuala SC G. cu SC L. SRL, SC F.. SC H. SRL, SC I.., respectiv cu K.)

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2) din C. pen. anterior raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat condamnatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator, preşedinte/membru în consiliul administraţie, de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 2 ani.

(3) În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat condamnatului pedeapsa accesorie.

(4) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza I din C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. l-a achitat pe inculpatul B. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (în vigoare la data faptelor).

(5) A constatat că infracţiunea aplicată prin prezenta este concurentă cu infracţiunile pentru a căror săvârşire petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 576/A/14.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, Sentinţa penală nr. 662/11.12.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 248/02.07.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Sentinţa penală nr. 1981/14.07.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1182/22.07.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, Sentinţa penală nr. 1007/16.12.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 977/21.07.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală (fiind contopite prin Sentinţa penală nr. 1324 din 09/06/2017 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 418/C din 29/09/2017 a Curţii de Apel Bucureşti) şi sentinţa penală 2901 din 13/12/2016 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia 579 din 26/04/2018 a Curţii de Apel Bucureşti.

(6) A descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 576/A/14.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- 2 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., faptă din perioada 17/04/2007 - 2008;

- 4 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din perioada 17/04/2007 - 2008;

- 4 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din perioada ianuarie 2005 - iunie 2006.

(7) În baza art. 85 alin. (1) C. pen. (1968) a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 662 din 11.12.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 248/02.07.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

(8) În baza art. 36 alin. (2) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. (1968) a înlăturat sporul obligatoriu şi a contopit pedeapsa aplicată în prezenta cauză cu pedepsele de 2 ani închisoare (Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 576/A/14.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală), 4 ani închisoare (Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 576/A/14.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală), 4 ani închisoare (Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 576/A/14.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală), 2 ani închisoare (Sentinţa penală nr. 662/11.12.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 248/02.07.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), 6 ani închisoare (Sentinţa penală nr. 1007/16.12.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 977/21.07.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, faptă din februarie - martie 2008), 4 ani închisoare (sentinţa penală 2901 din 13/12/2016 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia 579 din 26/04/2018 a Curţii de Apel Bucureşti) şi 6 ani închisoare (Sentinţa penală nr. 1981/14.07.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1182/22.07.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, faptă din perioada 18/09/2007 - 24/02/2009) în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare sporită la 10 ani închisoare.

(9) În baza art. 35 alin. (3) C. pen. (1968) coroborat cu art. 12 din Legea nr. 187/2012, a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c C. pen. (1968) (actualmente art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen.) pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

(10) În baza art. 71 C. pen. (1968) a aplicat petentului condamnat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c C. pen. (1968) pe durata executării pedepsei principale rezultante.

(11) În baza art. 36 alin. (3) C. pen. (1968) a dedus din durata pedepsei rezultante durata prevenţia de la 07.11.2011 până la 15.11.2011 şi perioada executată de la 21.07.2015 la 20/12/2017, şi de la 26/04/2018 la 17/12/2018.

(12) A constatat că inculpatul a fost liberat condiţionat la data de 17/12/2018, cu rest rămas neexecutat de 2303 zile şi a menţinut liberarea condiţionată.

IV (1) În temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 5 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (2) şi 10 din C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul C., (...) la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, (faptă din perioada 01/01/2006 - 31/10/2008, 58 acte materiale, vizând relaţiile comerciale dintre SC J. - actuala SC G. cu SC L. SRL, SC F.. SC H. SRL, SC I.. şi K.).

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2) din C. pen. anterior raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen. a aplicat condamnatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator, preşedinte/membru în consiliul administraţie, de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 2 ani.

(3) În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat condamnatului pedeapsa accesorie.

(4) A constatat că infracţiunea aplicată prin prezenta este concurentă cu infracţiunile pentru a căror săvârşire petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 1007 din 16/12/2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 977 din 21/07/2015 pronunţată de Curtea de apel Bucureşti, prin Sentinţa penală nr. 1981 din 14/07/2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1182 din 22/07/2016 a Curţii de Apel Bucureşti, prin Sentinţa penală nr. 2901 din 13/12/2016 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 579 din 26/04/2018 a Curţii de Apel Bucureşti şi prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20/11/2015 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia nr. 576 din 14/04/2017 a Curţii de Apel Bucureşti.

(5) A constatat că pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 1007 din 16/12/2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 977 din 21/07/2015 pronunţată de Curtea de apel Bucureşti şi prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20/11/2015 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia nr. 576 din 14/04/2017 a Curţii de Apel Bucureşti au fost contopite prin Sentinţa penală nr. 277 din 06/10/2017 pronunţată de Tribunalul Ilfov, definitivă prin Decizia penală nr. 551/C din 19/12/2017 a Curţii de Apel Bucureşti.

(6) A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 576/14.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în pedepsele componente:

- 1 an închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din Noul C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, faptă din perioada 2006 - 2008;

- 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din Noul C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 308 şi 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 5 din C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, faptă din perioada 2006 - 2008;

- 2 ani şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din Noul C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 308 şi 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 5 din C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, faptă din perioada ianuarie 2005 - iunie 2006 - 2008

(7) În baza art. 36 alin. (2) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. (1968) a înlăturat sporul obligatoriu şi a contopit pedeapsa aplicată în prezenta cauză (4 ani închisoare) cu pedepsele de 3 ani închisoare (aplicată prin Sentinţa penală nr. 1007 din 16/12/2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 977 din 21/07/2015 pronunţată de Curtea de apel Bucureşti, faptă din februarie - martie 2008), 3 ani şi 6 luni închisoare (aplicată prin Sentinţa penală nr. 1981 din 14/07/2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1182 din 22/07/2016 a Curţii de Apel Bucureşti, faptă din 18/09/2007 - 24/09/2008), 3 ani închisoare (aplicată prin Sentinţa penală nr. 2901 din 13/12/2016 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 579 din 26/04/2018 a Curţii de Apel Bucureşti), pedepsele de 1 an închisoare, 2 ani închisoare şi cea de 2 ani închisoare (aplicate prin Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 576/14.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală), rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an (spor facultativ prevăzut de art. 39 din C. pen. din 1968), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 5 ani închisoare.

(8) În baza art. 35 alin. (3) C. pen. (1968) coroborat cu art. 12 din Legea nr. 187/2012, a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c C. pen. (1968) (actualmente art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen.) pe o perioadă de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

(9) În baza art. 71 C. pen. (1968) a aplicat petentului condamnat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c C. pen. din 1968 pe durata executării pedepsei principale rezultante.

(10) În baza art. 36 alin. (3) C. pen. (1968) a dedus din durata pedepsei rezultante durata prevenţiei de la 07.11.2011 până la 14.11.2011 şi perioada executată de la 21.07.2015 la 07/02/2018 şi de la 10/05/2018 la 28/09/2019.

(11) În temeiul dispoziţiilor art. 36 din C. pen. anterior raportat la art. 35 din C. pen. anterior, ambele cu aplicarea art. 5 din C. pen. s-a scăzut din pedeapsa complementară rezultantă perioada deja executată, de la data de 07/02/2018 - 10/05/2018 şi de la 28/09/2019, la zi.

(12) A constatat că inculpatul a fost liberat la data de 28/09/2019 cu rest rămas neexecutat de 717 zile şi a menţinut liberarea condiţionată.

V (1) În temeiul dispoziţiilor art. 26 din C. pen. anterior, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 5 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (2) şi 10 din C. proc. pen. a condamnat pe inculpata M. (...) la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (faptă din iulie 2006 - mai 2008, 39 acte materiale, cu privire la relaţiile comerciale dintre SC J. - actuala SC G. cu SC F. SRL).

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2) din C. pen. anterior raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator, preşedinte/membru în consiliul administraţie, de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 2 ani.

(3) În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior, raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie.

(4) A constatat că pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre este concurentă cu pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20/11/2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală în Dosar nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 567 din 14/07/2017 a Curţii de Apel Bucureşti, respectiv pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementată de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pe o durată de 3 ani.

(5) A descontopit pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară rezultantă aplicată prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20/11/2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 567 din 14/07/2017 a Curţii de Apel Bucureşti şi a repus în individualitatea lor pedepsele componente, astfel:

- 1 an şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, faptă din 2006 - 2008;

- 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pe o durată de 3 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 308 şi 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 din C. pen., art. 5 din C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, faptă din 2006 - 2008;

- 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pe o durată de 3 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 din C. pen., art. 5 din C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, faptă din 2006 - 2008;

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pe o durată de 3 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen. ş art. 19 din Legea nr. 682/2002, faptă din 2006 - 2008 şi sporul obligatoriu de 2 ani şi 4 luni închisoare.

(4) În temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. raportat la art. 33, 34 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen. a înlăturat sporul obligatoriu de 2 ani şi 4 luni închisoare, a contopit cele 5 pedepse cu pedeapsa de 4 ani închisoare din cauza de faţă şi i-a aplicat inculpatei pedeapsa principală rezultantă de 6 ani la care, în baza art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a aplicat sporul facultativ de 2 ani şi 4 luni, inculpata urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 4 luni.

(5) În temeiul dispoziţiilor art. 35 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen. a contopit pedepsele complementare aplicate prin sentinţele penale anterior menţionate şi i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

(6) În temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (3) din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. a dedus din pedeapsa principală perioadele executare, respectiv durata reţinerii, arestării preventive şi pedepsei executate: 08/10/2010 - 18/03/2011 şi de la 14/04/2017 până la data de 23/02/2021.

(7) A constatat că inculpata a fost liberată la data de 23/02/2021, cu rest rămas neexecutat de 1278 zile, prin Sentinţa penală nr. 263/2021 a Judecătoriei Ploieşti şi a menţinut liberarea condiţionată.

VII (1) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (a lit. f) (prescripţia răspunderii penale) din C. proc. pen., coroborat cu art. 122 alin. (1) lit. c) din C. pen. anterior, art. 124 din C. pen. anterior (la data săvârşirii faptei - aprilie 2008), cu aplicarea art. 5 din C. pen. a încetat procesul penal faţă de inculpata N. cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 5 alin. (1) C. pen. (faptă din aprilie 2008, 2 acte materiale, vizând relaţiile comerciale dintre SC J. - actuala SC G. cu SC H. SRL).

VII (1) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (a lit. f) (prescripţia răspunderii penale) din C. proc. pen., coroborat cu art. 122 alin. (1) lit. c) din C. pen. anterior, art. 124 din C. pen. anterior (la data săvârşirii faptei - aprilie 2008), cu aplicarea art. 5 din C. pen. a încetat procesul penal faţă inculpatul E. (...) cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (faptă din aprilie 2008, vizând relaţiile comerciale dintre SC J. - actuala SC G. cu SC I. SRL).

VIII (1) În temeiul dispoziţiilor art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 5 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul D. (...) la pedeapsa principală de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (faptă din februarie 2008, 2 acte materiale, vizând relaţiile comerciale dintre SC J. - actuala SC G. cu SC H. SRL şi cu SC I. SRL);

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2) din C. pen. anterior, raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat condamnatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator, preşedinte/membru în consiliul administraţie, de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 2 ani.

(3) În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior, raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior a aplicat condamnatului pedeapsa accesorie.

(4) A constatat că pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre este concurentă cu pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20/11/2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 567 din 14/07/2017 a Curţii de Apel Bucureşti şi prin Sentinţa penală nr. 1007 din 16/12/2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 977 din 21/07/2015 a Curţii de Apel Bucureşti.

(5) A constatat că pedepsele aplicate prin sentinţele penale indicate la alin. (4) au fost contopite prin Sentinţa penală nr. 379 din 07/03/2019 a Tribunalului Bucureşti, în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 182 din 27/05/2019 a Curţii de Apel Bucureşti.

(6) A descontopit pedeapsa principală rezultantă, de 6 ani şi 4 luni închisoare, aplicată petentului prin Sentinţa penală nr. 1007/16.12.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, şi, urmare a înlăturării sporului de 1 an şi 4 luni închisoare,

- 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pentru o perioadă de 3 ani, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 C. pen., raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., faptă din februarie - martie 2008;

- 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pentru o perioadă de 3 ani, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., faptă din aprilie - mai 2008.

(7) A descontopit pedeapsa principală rezultantă, de 4 ani închisoare, aplicată petentului prin Sentinţa penală nr. 2004/20.11.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, şi, urmare a înlăturării sporului de 1 an şi 6 luni închisoare, au fost repuse în individualitatea lor pedepsele componente de:

- 2 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pentru o perioadă de 2 ani, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 308 C. pen., faptă din ianuarie - decembrie 2007;

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pentru o perioadă de 2 ani, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, faptă din ianuarie - decembrie 2007;

- 2 ani şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pentru o perioadă de 2 ani, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 47 C. pen., raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

(8) În temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. raportat la art. 33, 34 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen. a înlăturat sporurile obligatoriii de 1 an şi 6 luni închisoare şi respectiv 1 an şi 4 luni, a contopit cele 5 pedepse cu pedeapsa de 5 ani închisoare din cauza de faţă şi i-a aplicat inculpatului pedeapsa principală rezultantă de 5 ani la care, în baza art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a aplicat sporul facultativ de 3 ani şi 8 luni, inculpatul având de executat pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 8 luni.

(9) În temeiul dispoziţiilor art. 35 din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. a contopit pedepsele complementare aplicate prin sentinţele penale sus menţionate şi i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

(10) În temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (3) din C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen. a dedus din pedeapsa principală perioadele executare, respectiv durata reţinerii, arestării preventive şi pedepsei executate: 08/10/2011, 15/10/2010 - 13/12/2010 şi 21/07/2015 până la data de 02/07/2019.

(12) A constatat că inculpatul a fost liberat condiţionat la data de 02/07/2019, cu rest rămas neexecutat de 1380 zile, prin Sentinţa penală nr. 1637 din 26/06/2019 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti şi a menţinut liberarea condiţionată.

IX (1) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza a II-a din C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a achitat pe inculpata G. (fostă J.) (...) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 5 alin. (1) din C. pen. .

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza a I-a din C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a achitat pe inculpata G. (fostă J.), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, republicată (în formele în vigoare la data faptelor) cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen.

X (1) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) (prescripţia răspunderii penale) din C. proc. pen., coroborat cu art. 122 alin. (1) lit. c) din C. pen. anterior, art. 124 din C. pen. anterior (la data săvârşirii faptei - decembrie 2007), cu aplicarea art. 5 din C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpata SC L. SRL (...) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (faptă din decembrie 2007, vizând relaţiile comerciale cu SC J. - actuala SC G.);

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza a I-a din C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a achitat pe inculpata SC L. SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzute de art. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, republicată şi respectiv de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, republicată.

XI (1) În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) (prescripţia răspunderii penale) din C. proc. pen., coroborat cu art. 122 alin. (1) lit. c) din C. pen. anterior, raportat la art. 122 alin. (3) din C. pen. anterior, art. 124 din C. pen. anterior (la data săvârşirii faptei - decembrie 2007), cu aplicarea art. 5 din C. pen. a încetat procesul penal faţă de inculpata I. SRL cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, (faptă din decembrie 2007, vizând relaţiile comerciale cu SC J. - actuala SC G.), prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 5 alin. (1) C. pen.

XII. (1) În temeiul dispoziţiilor art. 26 din C. pen. anterior, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în forma în vigoare la data faptei), cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpata SC F. (...) la pedeapsa principală a amenzii penale în sumă de 300.000 RON (trei sute mii RON) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală (faptă din aprilie 2008, vizând relaţiile comerciale cu SC J. - actuala SC G.).

(2) În temeiul dispoziţiilor art. 531 alin. (3) lit. a) din C. pen. anterior raportat la art. 712 alin. (1) din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice SC F.

XIII. (1) În temeiul dispoziţiilor art. 19 din C. proc. pen., art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 25 din C. proc. pen. a admis acţiunea civilă promovată de partea civilă ANAF.

(2) A constatat că prejudiciul, în cuantum de 6.802.670 RON, cauzat prin infracţiunea de evaziune fiscală a fost recuperat de partea civilă ANAF prin Nota de compensare nr. x din 17/07/2009.

(3) În baza 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a ridicat sechestrul asigurator asupra bunului imobil - clădire aparţinând inculpatei SC G. (fosta J.), dispus prin ordonanţa din 07/10/2016, filele x dup.

(4) În baza 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a ridicat sechestrul asigurator asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor N., E., SC L. SRL şi SC I. SRL, dispus prin ordonanţa din 05/10/2016, filele x dup - pt. N., ordonanţa din 06/10/2016, filele x dup - pt. E., şi prin ordonanţa din 07/10/2016, filele x dup. - pt. SC L. SRL şi SC I. SRL.

(5) În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut în parte sechestrul asigurator aplicat prin ordonanţele din data de 28/09/2016, 04/10/2016, 05/10/2016, 06/10/2016 şi 07/10/2016, filele x dup şi a proceselor-verbale de aplicare a sechestrului, filele x d.u.p până la concurenţa cheltuielilor judiciare, asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor: A., B., C., M., D., F.

(6) În temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. a desfiinţat următoarele înscrisuri:

- contractul de consultanţă nr. x din 06/11/2007 încheiat de SC G. S.A. (fosta J.) cu SC L. SRL şi a actelor financiar contabile emise în baza acestuia, respectiv: factura fiscală nr. x din 20/12/2007;

- contractul de servicii nr. x din 01/07/2006 încheiat de SC G. S.A. (fosta J.) cu SC F. împreună cu actele adiţionale şi a actelor financiar contabile emise în baza acestuia, respectiv facturile fiscale: factura nr. x/18.07.2006, factura nr. x/31.07.2006, factura nr. x/01.08.2006, factura nr. x/03.08.2006, factura nr. x/28.08.2006, factura nr. x/01.11.2006, factura nr. x/01.11.2006, factura nr. x/19.12.2006, factura nr. x/19.12.2006, factura nr. x/04.01.2007, factura nr. x/04.01.2007, factura nr. x/04.01.2007, factura nr. x/01.02.2007, factura nr. x/01.02.2007, factura nr. x/01.02.2007, factura nr. x/01.02.2007, factura nr. x/01.03.2007, factura nr. x/02.04.2007, factura nr. x/25.04.2006, factura nr. x/11.05.2007, factura nr. x/30.05.2007, factura nr. x/27.06.2007, factura nr. x/30.07.2007, factura nr. x-1/31.08.2007, factura nr. x-2/01.10.2007, factura nr. x-3/01.10.2007, factura nr. x-1/01.11.2007, factura nr. x-1/02.11.2007, factura nr. x-1/30.11.2007, factura nr. x-1/30.12.2007, factura nr. x-1/19.12.2007, factura nr. x-2/14.01.2008, factura nr. x-2/31.01.2008, factura nr. x-4/04.02.2008, factura nr. x-2/01.04.2008, factura nr. x-4/01.04.2008, factura nr. x-5/01.04.2008, factura nr. x-3/28.05.2008.

- contractul de prestări servicii nr. x din 19/02/2008, încheiat de SC G. S.A. (fosta J.) cu SC H. SRL împreună cu actele adiţionale şi a actelor financiar contabile emise în baza acestuia, respectiv facturile fiscale nr. x din 03/04/2008 şi nr. x din 07/04/2008;

- contractul de creare şi întreţinere brand nr. x din 29/02/2008 încheiat de SC G. S.A. (fosta J.) cu SC I. SRL împreună cu actele adiţionale şi a actelor financiar contabile emise în baza acestuia, respectiv factura fiscală nr. x din 04/04/2008;

- contractul de servicii nr. x din 17/07/2006 încheiat de SC G. S.A. (fosta J.) cu K. împreună cu actele adiţionale şi a actelor financiar contabile emise în baza acestuia, respectiv facturile fiscale: factura nr. x-01/31.07.2006, factura nr. x-02/31.07.2006, factura nr. x-03/31.08.2006, factura x-04/30.09.2006, factura x-05/31.10.2006, x/30.11.2006, factura x-07/31.12.2006, factura x-08/31.01.2007, factura x-09/28.02.2007, factura x-10/31.03.2007, factura x-11/30.04.2007, factura x-12/31.12.2007, factura x-13/31.01.2008, factura x-14/30.06.2008, factura x-15/31.10.2008, (înscrisuri aflate în copie, în vol. 10 dup, urmând a se face aplicarea dispoziţiilor art. 580 alin. (5) din C. proc. pen.).

XIV (1) În temeiul dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 241/2005, la rămânerea definitive a prezentei hotărâri, s-a comunicat Oficiului Naţional al Registrului Comerţului o copie a dispozitivului a prezentei hotărârii definitive.

XV (1) În baza art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., a obligat inculpaţii A., B., C., M., D. şi SC F. SRL la plata cheltuielilor judiciare în cuantum total de 51 840 RON (din care suma de 9 840 RON reprezintă onorariu expert desemnat pentru expertiza judiciară contabilă), după cum urmează: inculpatul A. - suma de 16 840 RON; inculpaţii B., C., M., D.. şi SC F., suma de câte 7 000 RON, fiecare.

(2) Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu au fost achitate din fondurile Ministerului Justiţiei.

(3) În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat, privind pe inculpaţii N., E., SC G., SC L. SRL şi SC I. SRL au rămas în sarcina acestuia.

(4) A restituit cheltuielile efectuate de către martori, din fondurile Ministerului de Justiţie, după cum urmează: către O., suma de 105,90 RON [(239 km x 7,5 l/100 km) x 5,91 RON/1 l. motorină]; către P., suma de 447,80 RON (în contul indicat de martor la dosar instanţă) şi către Q., suma de 253,54 RON [(572 km x 7,5 l/100 km) x 5,91 RON/1 l. motorină].

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii C., D. şi B., avocat R. şi Cabinetul Individual de Insolvenţă S. şi partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Prin Decizia penală nr. 141/A din 06.02.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a- II- a Penală, în Dosarul nr. x/2016, s-a luat act de retragerea apelurilor declarate de apelanţii R. şi de Cabinetul Individual de Insolvenţă S. împotriva Sentinţei penale nr. 384/31.03.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în Dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (2), (4) din C. proc. pen., au fost obligaţi apelanţii la plata sumei de câte 100 RON, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - parte civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva Sentinţei penale nr. 384/31.03.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în Dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată apelanta - parte civilă la plata sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de apelanţii-inculpaţi C., D. şi B., au fost extinse efectele apelului cu privire la inculpaţii SC F., M. şi A., a fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală atacată şi, în rejudecare, s-a constatat că, prin încheierea din data de 23.03.2022 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus schimbarea încadrării juridice:

- cu privire la inculpatul B., din art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002, într-o infracţiune prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C. pen.

- cu privire la inculpata G., din art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 într-o infracţiune de spălare a banilor prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C. pen.

- cu privire la inculpata L. SRL, din art. 48 C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, într-o singură infracţiune de complicitate la spălare a banilor, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul A. pentru infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (54 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Au fost înlăturate celelalte dispoziţii privind pe inculpat (pct. II, alin. (2) - (11) cuprinse în hotărârea apelată.

În temeiul art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul B. pentru infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (58 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a I-a C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (în prezent art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019), cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală.

Au fost înlăturate celelalte dispoziţii privind pe inculpat (pct. III, alin. (2) - (3), 5 - 13) cuprinse în hotărârea apelată.

În temeiul art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul C. pentru infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., (58 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Au fost înlăturate celelalte dispoziţii privind pe inculpat (pct. IV, alin. (2) - (13) cuprinse în hotărârea apelată.

În temeiul art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpata M. pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., (39 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Au fost înlăturate celelalte dispoziţii privind pe inculpată (pct. V, alin. (2) - (8) cuprinse în hotărârea apelată.

În temeiul art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul D. pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (2 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Au fost înlăturate celelalte dispoziţii privind pe inculpat (pct. VIII, alin. (2) - (12) cuprinse în hotărârea apelată.

În temeiul art. 396 alin. (1), (7) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., a fost achitată inculpata G. pentru infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (58 acte materiale), întrucât fapta inculpatei nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

În temeiul art. 396 alin. (1), (7) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a I-a C. proc. pen., a fost achitată inculpata G. pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (în prezent art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019), cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât fapta inculpatei nu este prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a I-a C. proc. pen., a fost achitată inculpata SC L. SRL pentru infracţiunea de complicitate la spălare a banilor, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (în prezent art. 48 C. pen. rap. la art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019), cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât fapta inculpatei nu este prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpata SC F., pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (39 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

A fost înlăturată aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 241/2005.

Au fost înlăturate dispoziţiile privind obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 397, art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., a fost ridicat sechestrul asigurător aplicat prin ordonanţele nr. x/2010 din 28.09.2016, 04.10.2016, 05.10.2016, 06.10.2016 şi 07.10.2016, asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor A., B., C., M., D., F., care a fost menţinut de prima instanţă până la concurenţa cheltuielilor judiciare.

Cheltuielile judiciare în fond au rămas în sarcina statului.

Au fost menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare privind apelurile admise, au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. cheltuielile constând în onorariul avocaţilor din oficiu pentru inculpaţi, au rămas în sarcina statului.

Au fost admise cererile de majorare a onorariului formulate de apărătorii din oficiu ai inculpaţilor B., L. SRL, I. SRL, F., M., N. şi s-a stabilit pentru fiecare dintre aceştia suma de 2000 RON, cu titlu de onorariu.

S-a stabilit pentru Cabinetul Individual de Insolvenţă S. un onorariu total pentru judecarea cauzei în apel, în cuantum de 2.000 RON.

Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, în esenţă, că, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii A., B. şi C., termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de evaziune fiscală este de 10 ani şi curge începând cu data de 31.10.2008 (data ultimului act material), astfel încât, acesta s-a împlinit la 30.10.2018, anterior pronunţării hotărârii în apel.

Totodată, în mod similar, s-a arătat că, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii M. şi SC F., termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală este de 10 ani şi curge începând cu data de 28.05.2008 (data ultimului act material), astfel încât acesta s-a împlinit la 27.05.2018, anterior pronunţării hotărârii instanţei de apel.

Sub aspectul valabilităţii actelor presupus întreruptive de prescripţie îndeplinite anterior publicării Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, s-a arătat, în esenţă, că instanţa de contencios constituţional a tranşat, în mod explicit, consecinţele asociate pronunţării primei decizii anterior menţionate, în lipsa intervenţiei active a legiuitorului, iar, dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. nu mai puteau produce efecte juridice la momentul soluţionării dosarului penal nr. x/2016, în apel.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, invocând motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., prin prisma căruia a arătat că, în mod greşit, instanţa de apel a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii A., B., C., M. şi SC F. pentru infracţiunile sub aspectul săvârşirii cărora au fost trimişi în judecată.

Prealabil dezvoltării motivelor de recurs în casaţie, Parchetul a solicitat sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu 4 întrebări preliminare, expuse, pe larg, în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie, în vederea pronunţării cu titlu preliminar asupra interpretării dispoziţiilor art. 325 alin. (1) TFUE, Deciziei nr. 2006/928 şi art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în temeiul art. 267 TFUE.

De asemenea, s-a arătat că, în vederea evitării continuării curgerii termenului de prescripţie a răspunderii penale se impune suspendarea cauzei în temeiul art. 2 alin. (3) teza I din Legea nr. 340/2009.

În dezvoltarea motivelor de recurs în casaţie, s-a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a procedat, în mod greşit, apreciind ca obligatorie aplicarea în cauză a interpretării date de considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2022 prevederilor privind prescripţia răspunderii penale, ca lege penală mai favorabilă, fără a avea în vedere că, în cazul prescripţiei răspunderii penale, Curtea Constituţională a României a pronunţat două decizii cu efecte contradictorii (nr. 297/2018 şi 358/2022), iar principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene impune instanţei naţionale să asigure efectul deplin al cerinţelor acestui drept, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională, chiar şi ulterioară, care este contrară unei dispoziţii de drept al Uniunii.

În consecinţă, în vederea respectării acestui principiu, având în vedere că infracţiunea ce face obiectul cauzei este una din infracţiunile ce aduc atingere intereselor Uniunii Europene, instanţa trebuia sa facă aplicarea prevederilor privind prescripţia răspunderii penale, în interpretarea dată prin prisma Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, care înlătură noţiunea de instituţie autonomă a prescripţiei din interpretarea globală a legii penale mai favorabile.

Aşadar, s-a arătat că, înlăturarea termenului special de prescripţie, ca urmare a Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale şi a Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este de natură să creeze un risc sistemic de impunitate la nivel naţional şi nu doar pentru infracţiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene şi de corupţie, ci a tuturor infracţiunilor cu excepţia celor imprescriptibile.

Procedurile penale referitoare la infracţiunile ce aduc atingere intereselor Uniunii Europene, precum cea în cauză, implică anchete complexe şi greoaie, mai ales datorită faptului că organele judiciare sunt sesizate după mulţi ani de la data săvârşirii unor asemenea fapte.

Faţă de aspectele menţionate, s-a apreciat că, în cauză, nu se impunea constatarea încetării procesului penal motivat de împlinirea termenului general de prescripţie, întrucât, dând prevalenţă principiului supremaţiei dreptului Uniunii Europene, instanţa trebuia sa facă aplicarea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen. privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale prin acte de procedură care au fost comunicate inculpaţilor şi să se constate că termenul de prescripţie specială nu s-a împlinit în prezenta cauză.

Prin urmare, în speţă, fiind deja întrerupt cursul prescripţiei în temeiul art. 155 alin. (1) C. pen., s-a arătat că, nu are efecte apariţia situaţiei de vid legislativ stabilită după interpretarea naturii consecinţelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25.06.2018 de către Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 565 din 09.06.2022 în considerente, paragraful 73 "(...) pe perioada cuprinsă între data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25.06.2018 şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea prescripţiei răspunderii penale".

În concluzie, s-a solicitat, în măsura în care se va aprecia că nu este aplicabilă doctrina actului clar, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a răspunde la cele patru întrebări preliminare expuse în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie, iar, în eventualitatea admiterii solicitării de trimitere a întrebărilor preliminare la CJUE, să se dispună suspendarea cauzei până la soluţionarea sesizării.

Totodată, s-a solicitat, admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei instanţei de apel cu privire la greşita încetare a procesului penal faţă de inculpaţii A., B., C., M., SC F. SRL şi, în consecinţă, să se dispună rejudecarea apelurilor de către Curtea de Apel Bucureşti.

Prin încheierea din 08 iunie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, constatându-se îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 C. proc. pen. - art. 438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, dispunându-se trimiterea la completul competent în vederea judecării pe fond a căii de atac.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal".

Acest caz de casare poate fi invocat atunci când, faţă de actele şi lucrările dosarului, prin hotărârea recurată s-a reţinut în mod eronat incidenţa unuia dintre impedimentele prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e) - j) din C. proc. pen., dispunându-se încetarea procesului penal.

În speţă, cazul concret de împiedicare a exercitării acţiunii penale, valorificat de către instanţa de apel, este cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., respectiv intervenirea prescripţiei răspunderii penale a inculpaţilor A., B., C., M. şi SC F., subsecvent adoptării, de către Curtea Constituţională, a Deciziilor nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi 358 din 26 mai 2022, ambele referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen.

Curtea a reţinut, în esenţă, că, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii A., B. şi C. data de început a termenului de prescripţie generală a răspunderii penale este 31.10.2008 (data ultimului act material) pentru infracţiunea de evaziune fiscală reţinută în sarcina acestora, iar, în absenţa din fondul activ al legislaţiei penale a vreunui caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, în perioada 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, termenul de prescripţie s-a împlinit la data de 30.10.2018, anterior pronunţării hotărârii în apel.

Totodată, în mod similar, s-a arătat că, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii M. şi SC F., termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală este de 10 ani şi curge începând cu data de 28.05.2008 (data ultimului act material), astfel încât, acesta s-a împlinit la 27.05.2018, anterior pronunţării hotărârii instanţei de apel.

În continuare, Înalta Curte reţine că, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25.06.2018), s-a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională.

Ulterior, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022 (publicată în Monitorul Oficial nr. 565 din 09.06.2022) s-a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale, în considerente reţinându-se că:

"... în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale" (paragraful 73).

Anterior publicării acestei din urmă decizii, prin articolul unic al O.U.G. nr. 71/2022 (publicată în Monitorul Oficial nr. 531 din 30 mai 2022), a fost modificat art. 155 din C. pen. după cum urmează:

"(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului."

Prin hotărârea prealabilă adoptată în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de art. 475 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit cu caracter obligatoriu că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată şi art. 5 din C. pen.

În considerentele hotărârii prealabile s-a arătat, printre altele, că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma anterioară Deciziei nr. 297/2018, constituie o normă de drept penal material, iar nu o normă de procedură penală.

Or, date fiind argumentele expuse în Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014), în cauzele pendinte nu pot fi combinate dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, prin considerarea că actul de procedură a produs un efect întreruptiv al cursului prescripţiei, cu dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. ulterioare publicării deciziei menţionate, care înlătură un asemenea efect, după cum s-a arătat în Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022.

Aceasta deoarece o eventuală combinare a dispoziţiilor legale ar însemna ca organele judiciare să aplice două acte normative referitoare la aceeaşi instituţie juridică, exercitând un atribut care nu le revine şi intrând în sfera de competenţă constituţională a legiuitorului.

Instanţa supremă a reţinut, de asemenea, că revine fiecărei instanţe de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor pendinte să determine caracterul mai favorabil sau nu al dispoziţiilor legale incidente în raport cu particularităţile fiecărei situaţii în parte, respectând însă cerinţele ce decurg din interdicţia generării unei lex tertia.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte constată că, în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 - 25.06.2018 - şi data publicării în Monitorul Oficial a O.U.G. nr. 71/2022 - 30.05.2022 - nu a existat o reglementare care să prevadă cazurile şi condiţiile întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale.

Astfel, în speţă, Înalta Curte observă că, instanţa de apel a valorificat în acest cadru procesual, prescripţia generală a răspunderii penale ca efect al adoptării Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022.

Modalitatea de interpretare şi aplicare, în apel, a normelor de drept penal pertinente sub acest aspect este cea regăsită ulterior şi în hotărârea prealabilă anterior menţionată.

În acest context jurisprudenţial obligatoriu, rezultă că, raportat la aspectele factuale definitiv reţinute prin hotărârea instanţei de apel şi care nu mai pot fi cenzurate de instanţa de casaţie, termenul de prescripţie generală a răspunderii penale pentru infracţiunile deduse judecăţii, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 este potrivit art. 154 alin. (1) lit. b) C. pen., de 10 ani şi a început să curgă la data de 31.10.2008, data săvârşirii ultimei acţiuni din cadrul infracţiunilor continuate, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii A., B. şi C.

Totodată, în mod similar, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii M. şi SC F., termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, este de 10 ani şi a început să curgă la data de 28.05.2008 (data ultimului act material).

De vreme ce, subsecvent deciziilor luate în contenciosul constituţional, legea penală în ansamblu mai favorabilă, astfel cum a fost identificată de instanţa de apel (respectiv, C. pen. în vigoare în perioada 25 iunie 2018 - 30 mai 2022), nu a inclus cazuri de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, termenul de prescripţie generală s-a împlinit, în speţă, la data de 30.10.2018 pentru infracţiunea de evaziune fiscală reţinută în sarcina inculpaţilor A., B. şi C., respectiv la data de 27.05.2018, pentru complicitate la evaziune fiscală, infracţiune reţinută în sarcina inculpaţilor M. şi SC F.

În consecinţă, în cauză este incidentă cauza de încetare a procesului penal prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., soluţia dispusă faţă de inculpaţi prin decizia recurată fiind legală sub aspectul criticat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Deciziei penale nr. 141/A din 6 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie vor rămâne în sarcina statului

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi M., C., B., A. şi SC F., în cuantum de câte 680 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Deciziei penale nr. 141/A din 6 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2016.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie rămân în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi M., C., B., A. şi SC F., în cuantum de câte 680 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2023.

GGC - ED