Extradition to South Korea upheld; speciality rule imposed, 200 RON costs ordered.

Şedinţa publică din data de 27 decembrie 2022

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 223/F din 21 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 din Convenţia europeană de extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957, s-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Coreea.

S-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Republica Coreea, a persoanei extrădabile A. faţă de care a fost emis mandatul de arestare nr. x din data de 07.10.2022 de către Tribunalul Districtual Incheon, Republica Coreea, în vederea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere şi deteriorare specială a proprietăţii, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (distrugerea şi deteriorarea în comun a proprietăţii), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (intrusiune comună asupra proprietăţii), prevăzute de art. 366 şi art. 369 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 2 alin. 21, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 1, art. 319 şi art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 2, art. 276, art. 283 alin. 2 şi art. 324 alin. 1 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 257 alin. 1,(2), art. 276 alin. 2 şi art. 350 din C. pen. din Coreea de Sud.

În baza art. 49 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a luat act că persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare.

Extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prevăzute de art. 14 din Convenţia europeană de extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957.

În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea persoanei extrădate A. în vederea predării, pentru perioada de 30 zile, respectiv de la data de 21 decembrie 2022 până la data de 19 ianuarie 2023, inclusiv.

S-a constatat că persoana extrădată fost reţinută şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 25.11.2022 la zi.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, la data de 25. XI.2022, pe rolul instanţei de judecată a fost înregistrată, în procedura cererii de extrădare, sesizarea privind luarea măsurii arestării provizorii, în vederea extrădării, pentru motiv de urgenţă, a persoanei extrădabile A., cetăţean american, formulată de autorităţile judiciare din Republica Coreea.

În motivare, s-a aratat că faţă de persoana extrădabilă A. a fost emis, în lipsă, Mandatul de arestare preventivă nr. x, din data de 7. X.2022, de către Tribunalul Districtual Incheon, Republica Coreea, în vederea urmăririi penale, pentru comiterea infracţiunilor de distrugere şi deteriorare specială a proprietăţii, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (distrugerea şi deteriorarea în comun a proprietăţii), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (intrusiune comună asupra proprietăţii), prevăzute de art. 366 şi art. 369 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 2 alin. 21, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 1, art. 319 şi art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 2, art. 276, art. 283 alin. 2 şi art. 324 alin. 1 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 257 alin. 1,(2), art. 276 alin. 2 şi art. 350 din C. pen. din Coreea de Sud, reţinându-se în sarcina sa că, în data de 24. IX.2022, în jurul orei 2:46, împreună cu alt suspect, s-a aflat la depozitul de vehicule B., localizat în x, cu scopul de a intra în incintă şi a desena cu grafitti autovehiculele parcate pentru mentenanţă, folosind un cutter pentru a tăia gardul de sârmă şi făcând o deschizătură de 120 cm x 40 cm în gardul proprietatea victimei D.. Prin acest mod, suspecţii, de comun acord, au tăiat gardul depozitului de autovehicule, cu un instrument periculos, au intrat pe proprietate, fără voie, producând pagube proprietăţii, care au necesitat o anumită sumă pentru reparaţii. La aceeaşi dată, au pictat cuvântul ,,x’’ pe exteriorul autovehiculului # 2013, care se afla acolo pentru mentenanţă, folosind un spray pe care îl aveau asupra lor. În aceeaşi zi, în jurul orei l,42, în staţia de biciclete x, suspecţii au luat 2 biciclete parcate ale unei victime necunoscute, prin acest mod furând acele biciclete.

Prin Ordonanţa nr. 113/25. XI.2022, din Dosarul nr. x/2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a luat măsura reţinerii faţă de persoana extrădabilă, de la data de 25. XI.2022, ora 9:00, până la data de 26. XI.2022, ora 9:00.

Prin încheierea din data de 25. XI.2022, în temeiul art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, modificată, cu aplicarea art. 226 alin. (2) C. proc. pen., s-a luat măsura arestării provizorii, în vederea extrădării, faţă de persoana extrădabilă A., pe perioada de 30 zile, respectiv 25. XI.2022-24. XII.2022, inclusiv, măsura fiind menţinută prin încheierea nr. 772/7.12.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cererea de extrădare şi documentele aferente, au fost înaintate instanţei la data de 20.12.2022.

La acelaşi termen, 20.12.2022, Curtea a procedat la ascultarea persoanei extrădabile, a cărei declaraţie a fost consemnată şi ataşată la dosar.

Examinând cererea de extrădare formulată, Curtea a apreciat-o ca fondată, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Curtea notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997 publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14 mai 1997.

Totodată, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".

De asemenea, art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că, în situaţia în care, prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.

Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi cele de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile judiciare din Republica Coreea.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile de formă ale extrădării prevăzute în art. 12 din Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957 s-a reţinut că prin cererea scrisă, formulată de autorităţile judiciare din Republica Coreea, se solicită extrădarea numitului A. pentru efectuarea urmăririi penale faţă de acesta pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere şi deteriorare specială a proprietăţii, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (distrugerea şi deteriorarea în comun a proprietăţii), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (pătrunderea în comun într-o proprietate), furt cu încălcarea legilor Republicii Coreea.

În fapt, s-a reţinut în sarcina sa că, la data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 01:42, la depozitul de biciclete din staţia x, suspectul a luat două biciclete pe care victima le parcase, furând astfel bicicletele cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, pentru a vopsi graffiti pe exteriorul unui vehicul, suspectul a tăiat şi a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a tăiat şi a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. şi a pătruns în locaţie prin intrarea în zona restricţionată împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a scris cu spray cuvintele x pe exteriorul vehiculului x. Folosind o vopsea spray pe care o avea în posesie împreună cu E..

Cu privire la identitatea persoanei extrădabile, în cererea de extrădare s-a precizat că A. este cetăţean american, iar toate datele furnizate confirmă că acesta este persoana căutată.

Curte a reţinut că cererii de extrădare i-au fost anexate o copie a mandatului de arestare emis de judecătorul de la Tribunalul Districtual Incheon, o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, dispoziţiile legale aplicabile, precum şi informaţii de natură a determina identitatea şi naţionalitatea persoanei solicitate.

În contextul expus mai sus, Curtea a constatat că cererea de extrădare formulată în cauză şi documentele anexă corespund cerinţelor art. 12 din Convenţia europeană de extrădare încheiată la Paris, la data de 13.12.1957, astfel condiţiile formale ale extrădării persoanei solicitate A. în Republica Coreea sunt îndeplinite.

Cu privire la condiţiile de fond ale extrădării, potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, pot fi extrădate din România, în condiţiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranţă, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanţei penale în statul solicitant.

De asemenea, potrivit art. 19 din Legea nr. 302/2004, nu pot fi extrădaţi din România: a) cetăţenii români, dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 20; b) solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante; c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicţie, în condiţiile şi în limitele stabilite prin convenţii sau prin alte înţelegeri internaţionale; d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecţi, persoane vătămate, părţi, martori sau experţi ori interpreţi în faţa unei autorităţi judiciare române solicitante, în limitele imunităţilor conferite prin convenţie internaţională.

S-a constatat că persoana a cărei extrădare se solicită are cetăţenie americană, fiind urmărită penal pentru săvârşirea unor infracţiuni, solicitarea de extrădare fiind realizată de autorităţile judiciare din Republica Coreea.

Convenţia Europeană de extrădare încheiată la Paris la 13.12.1957, ratificată prin Legea nr. 80 din 09 mai 1997, reglementează infracţiunile care dau loc la extrădare în art. 2, astfel că acestea trebuie să fie pedepsite de legea ambelor părţi, cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin 1 an. De asemenea, art. 26 din Legea 302/2004 prevede că extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecăţii, pentru fapte a căror săvârşire atrage potrivit legislaţiei statului solicitant şi legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puţin 4 luni.

În cauză, pedeapsa pentru infracţiunile reţinute în sarcina persoanei extrădabile A. este mai mare de un an, astfel că această condiţie este îndeplinită.

Referitor la condiţia dublei incriminări, Curtea a reţinut că infracţiunile dau loc la extrădare, având corespondent în legislaţia română. Faţă de persoana extrădabilă s-a emis mandatul de arestare nr. x din data de 07.10.2022 de către Tribunalului Districtual Incheon, Republica Coreea, în vederea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere şi deteriorare specială a proprietăţii, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (distrugerea şi deteriorarea în comun a proprietăţii), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (intrusiune comună asupra proprietăţii), furt special.

Aceste infracţiuni au corespondent în legea penală română, constituind infracţiunile de distrugere, prev. de art. 253 alin. (1) C. pen. pentru care se prevede o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 luni şi 2 ani sau amendă şi furt prev. de art. 228 alin. (1) C. pen. pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea, cuprinsă între 6 luni şi 3 ani sau amendă.

Curtea a constatat, de asemenea, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării.

Persoana solicitată s-a opus extrădării sale invocând nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

Dreptul la un proces echitabil ar putea fi analizat în contextul în care persoana extrădabilă ar fi fost deja condamnată definitiv pentru aceste infracţiuni, or, ceea ce se solicită este extrădarea sa pentru a participa la proces şi ca atare, pentru a beneficia din plin de respectarea tuturor garanţiilor oferite în cadrul acestui viitor proces. Curtea reaminteşte că persoana a fost acuzată fără a fi fost pronunţată vreo sentinţă împotriva sa şi ar trebui să fie în interesul său să se prezinte în faţa autorităţilor coreene pentru a dovedi netemeinicia acuzaţiilor iar până la condamnarea sa definitivă este pe deplin respectată prezumţia de nevinovăţie.

Mai mult, ca o garanţie a respectării drepturilor sale procesuale în Republica Coreea, acesta este reprezentat de un avocat ales (potrivit susţinerilor făcute în şedinţa de judecată din 20.12.2022).

Totodată, împrejurarea că ulterior săvârşirii presupuselor fapte, aceasta a părăsit teritoriul Republicii Coreea nu-i poate fi decât imputabilă. Prin faptul că a ales să părăsească ţara, trebuie considerat că persoana extrădabilă a renunţat în mod intenţionat şi neechivoc la drepturile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi putea în mod rezonabil să anticipeze consecinţele comportamentului său (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Decizia de inadmisibilitate din 19 iunie 2012, Sulejmani împotriva Albaniei).

Referitor la motivul de refuz prevăzut de art. 31 din Legea nr. 302/2004, republicată, constând în aceea că "România nu va acorda extrădarea în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a drepturilor la apărare sau de un tribunal naţional instituit anume pentru cazul respectiv ori dacă extrădarea este cerută în vederea executării unei pedepse pronunţate de acel tribunal", Curtea a constatat că nu există un minim de indicii din care să rezulte că tribunalele coreene nu ar asigura garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a drepturilor la apărare.

Cu privire la susţinerea privind incidenţa art. 30 din Legea nr. 302/2004 - lipsa plângerii prealabile, Curtea a notat că nu există nicio opoziţie formulată de vreo persoană vătămată la extrădare.

În privinţa celorlalte aspecte menţionate în cuprinsul opoziţiei scrise la extrădare, Curtea a constatat că, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, Curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.

Cu privire la cererea apărării de înlocuire a măsurii arestului cu o măsură mai puţin restrictivă, Curtea a apreciat că, în cauză, se impune în baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 arestarea persoanei extrădate A. în vederea predării, pentru perioada de 30 zile şi nu se justifică înlocuirea măsurii, având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru predarea sa, măsură ce se va pune în executare şi care impune privarea de libertate.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat contestaţie persoana extrădabilă A., motivele promovării căii de atac fiind susţinute de apărătorul ales, astfel cum sunt consemnate în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestaţia formulată, în raport cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea celor ce succed:

Premergător, Înalta Curte arată că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 14 mai 1997, transpuse în prevederile art. 18 - art. 53 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, arată că, cererea de extrădare a fost formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant şi este însoţită de documentele justificative, aşa cum o cer dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 302/2004.

Din documentaţia de extrădare transmisă de autorităţile coreene, Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A., cetăţean american, este urmărită penal pentru comiterea infracţiunilor de distrugere şi deteriorare specială a proprietăţii, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (distrugerea şi deteriorarea în comun a proprietăţii), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violenţă (intrusiune comună asupra proprietăţii), prevăzute de art. 366 şi art. 369 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 2 alin. 21, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 1, art. 319 şi art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 2, art. 276, art. 283 alin. 2 şi art. 324 alin. 1 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 257 alin. 1,(2), art. 276 alin. 2 şi art. 350 din C. pen. din Coreea de Sud, fiind emis faţă de aceasta, în lipsă, Mandatul de arestare preventivă nr. x, din data de 7. X.2022, de către Tribunalul Districtual Incheon, Republica Coreea.

În fapt, s-a reţinut în sarcina persoanei extrădabile A. că, la data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 01:42, la depozitul de biciclete din staţia x, suspectul a luat două biciclete pe care victima le parcase, furând astfel bicicletele cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, pentru a vopsi graffiti pe exteriorul unui vehicul, suspectul a tăiat şi a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a tăiat şi a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. şi a pătruns în locaţie prin intrarea în zona restricţionată împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a scris cu spray cuvintele "x" pe exteriorul vehiculului x Folosind o vopsea spray pe care o avea în posesie împreună cu E..

Se constată, astfel, că acuzaţiile care îi sunt aduse contestatorului au ca obiect săvârşirea unor infracţiuni pe teritoriul statului solicitant, iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 302/2004, faptele reţinute în sarcina sa au corespondent şi în legislaţia penală română în prevederile art. 253 alin. (1) C. pen., infracţiunea de distrugere, respectiv art. 228 alin. (1) C. pen., infracţiunea de furt, în modalităţile descrise, neavând caracter politic, militar sau economic/fiscal.

Reglementând condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a dispune extrădarea, art. 18 din Legea nr. 302/2004 prevede că pot fi extrădate din România, conform acestei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranţă, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanţei penale în statul solicitant, cerinţă ce este îndeplinită în speţă cu privire la contestatorul A..

Deopotrivă, Înalta Curte reţine că nu sunt incidente dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, întrucât contestatorul persoană extrădabilă nu face parte din categoria persoanelor exceptate de la extrădare, nefiind cetăţean român (alin. (1) lit. a) şi nici solicitant de azil sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare, căruia extrădarea în ţara de origine i-ar pune în pericol viaţa ori libertatea sau ar conduce la supunerea la tortură, tratamente inumane şi degradante (alin. (1) lit. b), după cum nu se bucură în România de imunitate de jurisdicţie (alin. (1) lit. c) şi nici nu a fost citat, din străinătate, în vederea audierii în faţa unei autorităţi judiciare române (alin. (1) lit. d).

Contrar susţinerilor apărării, Înalta Curte constată că, în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, extrădarea nu se acordă în cazul în care, potrivit atât legislaţiei române, cât şi legislaţiei statului solicitant, acţiunea penală poate fi angajată numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar această persoană se opune extrădării, reţinând, în acord cu judecătorul primei instanţe, că nu există nicio opoziţie la extrădare formulată de vreo persoană vătămată, aspect ce rezultă din înscrisurile ataşate cererii de extrădare.

Totodată, nu sunt incidente nici prevederile art. 33, art. 34, art. 35 din Legea nr. 302/2004, faptele - în raport de data comiterii lor, 24 septembrie 2022, nefiind acoperite de prescripţia generală sau specială şi nici de amnistie sau graţiere, potrivit legislaţiei din România şi Republica Coreea.

Înalta Curte constată că este îndeplinită şi cerinţa vizând gravitatea pedepsei prevăzută de dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecăţii, pentru fapte a căror săvârşire atrage potrivit legislaţiei statului solicitant şi legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puţin 4 luni.

În cauză, pedeapsa pentru infracţiunile reţinute în sarcina persoanei extrădabile A. este mai mare de un an, astfel că această condiţie este îndeplinită. În acest context, se observă că sunt respectate şi dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 302/2004 care interzic pedeapsa capitală, dar şi cerinţa reglementată de art. 28 din Legea nr. 302/2004 (privind amânarea aplicării pedepsei şi suspendarea executării pedepsei), întrucât solicitarea de extrădare vizează urmărirea penală a persoanei extrădabile, nefiind pronunţată până la acest moment o hotărâre judecătorească prin care să se soluţioneze fondul cauzei.

Totodată, Înalta Curte constată că, în cauză, nu se identifică motive obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării, potrivit art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 302/2004 şi, contrar susţinerilor apărării, nu sunt nici indicii ale unei încălcări a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de CEDO sau un alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România.

Sub acest aspect, similar primei instanţe, Înalta Curte aminteşte că extrădarea este solicitată pentru ca persoana extrădabilă să participe la procedurile penale ce urmează să se desfăşoare, aşadar pentru ca aceasta să beneficieze de respectarea tuturor garanţiilor oferite în cadrul viitorului proces, fiind în interesul său se prezinte în faţa autorităţilor coreene pentru a dovedi netemeinicia acuzaţiilor, până la condamnarea sa definitivă fiindu-i pe deplin respectată prezumţia de nevinovăţie.

Se impune, totodată, a se sublinia că, deşi, ca urmare a extrădării, împotriva persoanei extrădabile se va derula o procedură penală, aceasta nu echivalează cu existenţa unui risc că va fi supusă la tratamente inumane sau degradante, aşa cum nici o eventuală condamnare nu poate fi asimilată unui act de tortură sau vreunui tratament inuman ori degradant, atât timp cât sancţionarea faptei penale este prevăzută de legislaţia coreeană.

Astfel, se reţine că afirmaţiile apărării în sensul incidenţei prevederilor art. 21 din Legea nr. 302/2004 nu sunt susţinute de elemente obiective care să confirme că, în privinţa persoanei extrădabile, există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social, sau că, prin extrădare, situaţia sa riscă să se agraveze din unul dintre motivele anterior enunţate, de vreme ce, din documentaţia transmisă de autorităţile judiciare din Republica Coreea, rezultă că faptele care fac obiectul cererii de extrădare nu au caracter politic, militar sau economic.

În privinţa motivelor opţionale de refuz al extrădării, reglementate de art. 22 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că faptele pentru care s-a solicitat extrădarea nu fac obiectul unui proces penal în curs şi nici nu pot face obiectul unui astfel de proces în România, iar predarea nu este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru contestator, din cauza vârstei sau stării de sănătate.

Înalta Curte mai reţine că, deşi cetăţeanul americat a formulat opoziţie la extrădare, argumentele sale nu se încadrează în dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora "opoziţia nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare" (alin. (3), ci, dimpotrivă, observă că acesta nu şi-a contestat în niciun moment identitatea.

Deşi persoana extrădabilă a negat, în esenţă, acuzaţiile formulate împotriva sa, Înalta Curte constată că, în acest cadru procesual, nu se poate analiza temeinicia acuzaţiei; existenţa sau inexistenţa faptelor, a probelor de vinovăţie nu pot face obiectul acestei proceduri, aceasta fiind limitată la analiza condiţiilor prevăzute expres în Legea nr. 302/2004. Nerecunoaşterea faptelor care constituie obiectul cererii de extrădare nu este un motiv de refuz al extrădării, prevăzut de Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta fiind o chestiune care vizează fondul cauzei şi asupra căreia autorităţile judiciare române, învestite exclusiv cu cererea de extrădare, nu se pot pronunţa în niciun mod.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a apreciat întrunite condiţiile extrădării privind persoana extrădabilă A. şi a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Coreea - Tribunalul Districtual Incheon, dispunând predarea acestuia către autorităţile menţionate, cu respectarea regulii specialităţii.

În consecinţă, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 223/F din 21 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 275 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba engleză se va plăti din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 223/F din 21 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 275 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba engleză se plăteşte din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 decembrie 2022.