European Arrest Warrant Execution: Inapplicability of Absent-Defendant Refusal Ground to Pre-Trial Surrenders and Prohibition of Merits Review

Şedinţa publică din data de 29 mai 2023

Asupra cauzei de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Autorităţile judiciare din Germania au emis în data de 06.03.2023 mandatul european de arestare cu nr. de referinţă x. Acesta are în vedere săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la furt calificat, prev. de art. 242, art. 243, art. 244, art. 303, art. 52, art. 53 şi art. 25 din C. pen. german.

S-a procedat la identificarea şi, ulterior, la audierea persoanei solicitate A. de către procuror.

Prin ordonanţa din data de 18.04.2023, în temeiul art. 101 alin. (1), (2) şi 3 din Legea nr. 302/2004 s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A., pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 18 aprilie 2023, ora 16:50, până la data de 19 aprilie 2023, ora 16:50.

Prin încheierea penală nr. 9 din data de 18.04.2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă propunerea de arestare provizorie a persoanei solicitate A., , formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în baza Semnalării din Sistemul Informatic Schengen, SIS: x, din 13 aprilie 2023, transmisă de IGPR, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Biroul Naţional SIRENE şi, în consecinţă, s-a dispus luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării pe o durată de 15 de zile, începând cu data de 19 aprilie 2023 şi până la data de 03 mai 2023, faţă de persoana solicitată A..

S-a constatat că sesizarea are la bază mandatul european de arestare nr. x emis la data de 06.03.2023 de către judecătorul din cadrul B..

S-a constatat că faţă de persoana solicitată A. a fost luată măsura reţinerii, pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 18 aprilie 2023, ora 16:50, până la data de 19 aprilie 2023, ora 16:50.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare în acest sens.

În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Prin decizia penală nr. 343 din data de 03.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală pronunţată în dosar nr. x/2023, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 9 din data de 18 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023.

La data de 21.04.2023 a fost depusă traducerea mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., care a fost comunicată persoanei solicitate.

Prin încheierea nr. 10 din 02 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea în vederea predării persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 02.05.2023 şi până la data de 31.05.2023, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută în data de 18 aprilie 2023, ora 16:50, până la data de 19 aprilie 2023, ora 16:50 prin ordonanţa emisă în data de 18.04.2023 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar prin încheierea nr. 9/18.04.2023 a Curţii de Apel Cluj, contestată s-a dispus arestarea provizorie în vederea predării pe o perioadă de 15 de zile, începând cu data de 19 aprilie 2023.

Prin decizia penală nr. 355 din data de 10.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală pronunţată în dosar nr. x/2023, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 10 din 02 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023.

La termenul din 12 mai 2023 persoana solicitată a fost audiată, iar fiind întrebată cu privire la consimţământul irevocabil la predare în conformitate cu disp. art. 104 alin. (3) din Legea 302/2004, a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Germania. De asemenea persoana solicitată a menţionat expres că nu renunţă la regula specialităţii, aspecte consemnate în cuprinsul declaraţiei. A invocat existenţa motivului opţional de refuz al predării prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 raportat la procedurile de emitere a mandatului european de arestare derulate în Germania.

Prin sentinţa penală nr. 76 din data de 12 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Germania cu privire la executarea mandatului european de arestare nr. x, emis la data de 06 martie 2023 de către autorităţile din Germania, înscris în Sistemul Informatic Schengen, SID x, referitor la persoana solicitată A. şi, în consecinţă:

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Germania.

În baza art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 s-a constatat că persoana solicitată nu a renunţat la regula specialităţii conferită de art. 117 din Legea 302/2004 şi nu a consimţit la predarea sa către autorităţile solicitante.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută în data de 18 aprilie 2023, ora 16:50, până la data de 19 aprilie 2023, ora 16:50 prin ordonanţa emisă în data de 18.04.2023 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, că prin încheierea nr. 9/18.04.2023 a Curţii de Apel Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 343/03.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus arestarea provizorie în vederea predării pe o perioadă de 15 de zile, cuprinsă între 19 aprilie 2023 - 03 mai 2023, iar prin încheierea nr. 10/02.05.2023 a Curţii de Apel Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 355/11.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus arestarea în vederea predării pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 02.05.2023 până la 31.05.2023.

În temeiul art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca cetăţeanul român A. să fie predat cu condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate faţă de aceasta, să fie transferat în România pentru executarea pedepsei.

În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

S-a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 900 RON onorariu parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu (d-na av. C.), ce s-a dispus a fi plătit din FMJ.

Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, s-a reţinut că persoana solicitată s-ar fi asociat cu alte persoane (D., E. şi F., etc.) în vederea comiterii mai multor furturi prin efracţie din diferite obiective de producţie, urmărind scule de mare valoare pe care să le înstrăineze şi să împartă câştigul astfel realizat.

În aplicarea planului infracţional, faţă de persoana solicitată s-a reţinut că în perioada 09.04.2020 -11.04.2020 din cadrul tâmplăriei Sheiebl din Hunderdorf ar fi sustras prin efracţie scule, aparate şi agregate în valoare totală de 12.446 euro, provocând distrugeri în valoare de 10.580 euro, din cadrul tâmplăriei Hartengerger din Hunderdorf ar fi sustras scule, aparate şi agregate în valoare de 7.369,10 euro, provocând distrugeri în valoare de 1.300 euro şi din cadrul firmei G. ar fi sustras scule, aparate şi agregate în valoare de 12.057,59 euro, provocând distrugeri de 4.500 euro.

Ca încadrare juridică s-a reţinut furt calificat comis în grup infracţional organizat în trei cazuri, de fiecare dată în concurs format cu infracţiuni de deteriorare de bunuri, prevăzute de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza I cifrele 1 şi 3, art. 244a alin. (1), art. 303 alin. (1), art. 303c, art. 52, art. 53, art. 25 alin. (2) din C. pen. german.

Curtea de Apel Cluj a constatat că faptele descrise se încadrează în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (2) lit. b) din C. pen. român, cu aplicarea art. 77 lit. a) şi a) art. 78 din C. pen. român, infracţiune menţionată în dispoziţiile art. 97 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, faptele pentru care se efectuează cercetări fiind pedepsite cu închisoarea de peste 3 ani.

Curtea de Apel Cluj a constatat că niciunul dintre aspectele invocate de apărare nu se încadrează în dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, astfel că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz de predare, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Cu privire la criticile formulate de persoana solicitată referitoare la faptul că nu a fost prezentă personal la procedurile derulate în faţa autorităţilor din Germania de emitere a mandatului european de arestare curtea constată că acestea nu se încadrează în motivul opţional de refuz reglementat în art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 care reglementează situaţia finalizării procesului penal derulat în străinătate şi a existenţei unei hotărâri de condamnare, absenţa persoanei solicitate fiind raportată la procedura de judecare şi de condamnare a ei pe fond.

*

Împotriva sentinţei penale nr. 76 din data de 12 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023, în termen legal, persoana solicitată A. a formulat contestaţie.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Alin. (2) al aceluiaşi text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru nr. 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.

Prin urmare, mandatul european de arestare este un instrument al cooperării judiciare internaţionale în materie penală, care răspunde nevoii statelor membre de a reacţiona prompt la stimulii infracţionali, în vederea realizării scopurilor Uniunii Europene.

Din dispoziţiile art. 85 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la evaluarea motivelor de refuz al predării pe care aceasta le invocă.

Din actele dosarului rezultă că pe numele persoanei solicitate A. a fost emis mandatul european de arestare de Judecătoria Deggendorf - Germania, la data de 06.03.2023, în vederea efectuării urmăririi penale.

S-a reţinut că persoana solicitată s-ar fi asociat cu alte persoane (D., E. şi F., etc.) în vederea comiterii mai multor furturi prin efracţie din diferite obiective de producţie, urmărind scule de mare valoare pe care să le înstrăineze şi să împartă câştigul astfel realizat.

În aplicarea planului infracţional, faţă de persoana solicitată s-a reţinut că în perioada 09.04.2020- 11.04.2020 din cadrul tâmplăriei Sheiebl din Hunderdorf ar fi sustras prin efracţie scule, aparate şi agregate în valoare totală de 12.446 euro, provocând distrugeri în valoare de 10.580 euro, din cadrul tâmplăriei Hartengerger din Hunderdorf ar fi sustras scule, aparate şi agregate în valoare de 7.369,10 euro, provocând distrugeri în valoare de 1.300 euro şi din cadrul firmei G. ar fi sustras scule, aparate şi agregate în valoare de 12.057,59 euro, provocând distrugeri de 4.500 euro.

Ca încadrare juridică s-a reţinut furt calificat comis în grup infracţional organizat în trei cazuri, de fiecare dată în concurs format cu infracţiuni de deteriorare de bunuri, prevăzute de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza I cifrele 1 şi 3, art. 244a alin. (1), art. 303 alin. (1), art. 303c, art. 52, art. 53, art. 25 alin. (2) din C. pen. german.

Curtea de Apel Cluj a constatat că faptele descrise se încadrează în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (2) lit. b) din C. pen. român, cu aplicarea art. 77 lit. a) şi a) art. 78 din C. pen. român, infracţiune menţionată în dispoziţiile art. 97 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, faptele pentru care se efectuează cercetări fiind pedepsite cu închisoarea de peste 3 ani.

Înalta Curte constată că persoana solicitată a fost audiată de instanţa de fond, iar din declaraţia dată s-a reţinut că nu doreşte să fie predată autorităţilor judiciare din Germania şi că nu renunţă la beneficiul regulii specialităţii. Totodată identitatea persoanei solicitate a fost verificată de către instanţa de fond şi nu au fost ridicate obiecţiuni cu privire la aceasta.

În acord cu instanţa de fond Înalta Curte constată că, sub aspectul condiţiilor de formă, mandatul european de arestare cuprinde menţiunile obligatorii prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Totodată infracţiunile pentru care se solicită predarea au corespondent în legislaţia penală încadrându-se în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (2) lit. b) din C. pen. român, cu aplicarea art. 77 lit. a) şi a) art. 78 din C. pen. român.

Persoana solicitată, prin apărător, a susţinut că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, solicitând respingerea executării mandatului european de arestare precum şi predarea sa către organele judiciare din Germania. Apărarea susţine că la dosarul de urmărire penală nu există dovezi că persoana solicitată ar fi fost citat la adresele de reşedinţă din Cehia unde se afla la muncă sau la adresa de domiciliu din România de unde putea fi încunoştiinţat de părinţi că trebuie să se prezinte la instanţele din Germania sau la organele de urmărire penală.

Nefiind corect citat, s-a arătat că nu subzistă prezumţia de sustragere de la urmărire penală, temei pentru emiterea mandatului european de arestare în vederea extrădării.

Potrivit art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004

2) Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:

i) când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislaţia statului emitent:

(i) persoana a fost încunoştinţată, în timp util, prin citaţie scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces;

Analizând textul de lege mai sus- evocat Înalta Curte constată că acesta reglementează situaţia finalizării procesului penal derulat în străinătate şi a existenţei unei hotărâri de condamnare .

În cauza de faţă pe numele persoanei solicitate a fost emis mandatul european de arestare de Judecătoria Deggendorf - Germania, la data de 06.03.2023, în vederea efectuării urmăririi penale.

Prin urmare, dispoziţiile invocate de apărare, respectiv art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, nu sunt incidente în speţă.

Aşa cum rezultă din actele dosarului persoana solicitată avea cunoştinţă despre ancheta derulată de organele judiciare din Germania. Astfel, iar în faţa procurorului potrivit procesului-verbal întocmit la 18 aprilie 2023 a arătat că "are cunoştinţă despre procesul care are loc în faţa autorităţilor judiciare din Germania, s-a prezentat la câteva termene de judecată, având apărător ales, însă nu conoaşte rezultatul procesului" .

Referitor la necitarea legală a persoanei solicitate, Înalta Curte constată că persoana solicitată avea obligaţia de a încunoştiinţa autorităţile judiciare cu privire la locul de comunicare al actelor de procedură, dispoziţii similare existând şi în C. proc. pen. român.

Apărarea, potrivit cu care nu ar exista probe privind contribuţia persoanei solicitate la săvârşirea infracţiunilor de furt calificat nu poate face obiectul acestei proceduri. Aceste apărări putând fi, eventual, invocare de contestator în faţa autorităţilor din Germania

Înalta Curte constată că în cadrul procedurii punerii în executare a mandatului european de arestare, instanţa naţională nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate vizând fondul cauzei, respectiv, dacă aceasta se face sau nu vinovată de comiterea faptelor penale ce fac obiectul mandatului, după cum nu are nici competenţa de a se pronunţa cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară solicitantă ori cu privire la oportunitatea arestării părţii dispusă în statul străin.

Prin urmare invocarea nevinovăţiei sale nu poate constitui motiv de refuz la predare, întrucât nu se regăseşte printre cazurile limitativ prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Investit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte, asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, la existenţa dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau dacă există situaţii ce se constituie în motive de refuz.

A proceda altfel ar însemna să se încalce principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce, ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

Circumstanţele personale invocate de persoana solicitată (că este cetăţean român, cu domiciliul în România, nu are antecedente penale, că nu avea cum să participe la presupusele fapte de care este acuzat că are copil minor în întreţinere şi un domiciliu stabil) nu pot fi considerate motive temeinice pentru a se refuza executarea mandatului european de arestare

În consecinţă, Înalta Curte constată că sentinţa contestată este legală şi temeinică, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, privind executarea mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Germania, nefiind incident niciunul din motivele obligatorii sau opţionale de refuz al executării.

În ceea ce priveşte măsura arestării provizorii luată în vederea predării persoanei solicitate A., Înalta Curte reţine că aceasta este singura măsura preventivă care poate fi luată în vederea predării.

În cuprinsul art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004 se menţionează că:, În situaţia în care, ulterior, instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă".

Rezultă, aşadar, că spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluţionare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluţii de admitere, prin sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziţie fiind în concordanţă cu natura acestui mijloc specific de cooperare internaţională.

Prin urmare, predarea, ca o consecinţă directă a punerii în executare a mandatului european, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliţie însărcinate cu executarea mandatului european de arestare pot proceda la reţinerea şi remiterea acesteia către autorităţile judiciare ale statului solicitant.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 76 din data de 12 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 RON.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator în sumă de 275 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 76 din data de 12 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 275 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2023.