Extradition to Belarus denied on human rights grounds; lower court ruling quashed and person released.

Şedinţa publică din data de 12 aprilie 2023

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 84/PI din 04 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării numitului A..

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă cererea de extrădare nr. x din 24.03.2023, formulată de Procuratura Generală a Republicii Belarus.

S-a dispus extrădarea şi predarea către autorităţile din Republica Belarus, cu respectarea regulii specialităţii, a numitului A., faţă de care, la data de 02.09.2021, INTERPOL Minsk (Belarus) a emis o difuziune de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - INTERPOL, fiind urmărit de către autorităţile din Belarus pentru executarea unei pedepse de 2 ani închisoare, aplicată de Instanţa Raionului Lionzo din regiunea Vitebsk (Belarus), la data de 12.12.2019, în cauza nr. 1-34/2019, pentru comiterea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice şi sustragere de la executarea unui verdict judecătoresc, definitivă la data de 05.05.2021 prin hotărârea Prezidiului Tribunalului Regional din Vitebsk.

A fost constatat că persoana extrădabilă a fost reţinută pentru 24 de ore prin ordonanţa nr. emisă la data de 23.02.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu începere de la 23.02.2023, ora 20:45 şi până la 24.02.2023, ora 20:45 şi arestată provizoriu de la 24.02.2023 la zi.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a menţinut arestarea provizorie în vederea extrădării a numitului A., până la predarea acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, dar nu mai târziu de 30 de zile, respectiv până la data de 04.05.2023, inclusiv.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate în cauză au rămas în sarcina statului.

S-a dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Timiş a sumei de 1098 RON, onorariu avocatul din oficiu.

În temeiul art. 273 C. proc. pen. a fost dispusă plata din fondurile Ministerului Justiţiei către traducătorul autorizat de limba rusă, B., respectiv a sumei de 600 RON, onorariu interpret de limba rusă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în esenţă următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2023 din data de 24.02.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a solicitat arestarea provizorie a numitului A., locuind până la momentul depistării în Polonia, localitatea Poznan, str. x, identificat cu documentul de identitate seria x nr. x, eliberat la consulatul din Polonia a Republicii Belarus, de autorităţile din Belarus la data de 13.04.2022, cu valabilitate până la data de 27.04.2022, faţă de care, la data de 02.09.2021, INTERPOL Minsk (Belarus) a emis o difuziune de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - INTERPOL, fiind urmărit de către autorităţile din Belarus pentru executarea unei pedepse de 2 ani închisoare, aplicate de Instanţa Raionului Lionzo din regiunea Vitebsk (Belarus), la data de 12.12.2019, pentru comiterea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice şi sustragere de la executarea unui verdict judecătoresc.

Din cuprinsul actelor anexate cererii de extrădare s-a reţinut că prin hotărârea pronunţată la data de 12.12.2019, în cauza nr. 1-34/2019, de către Instanţa Raionului Lionzo din regiunea Vitebsk (Belarus), persoana urmărită internaţional A. a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de doi ani închisoare, aplicată pentru comiterea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice şi sustragere de la executarea unui verdict judecătoresc.

În fapt, autorităţile judiciare din Belarus au reţinut că persoana solicitată A. a fost depistată la data de 09.06.2019, orele 13:27, conducând autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, pe autostrada H 2900, pe direcţia Liozno-Kolyshki-graniţa cu Federaţia Rusă, sub influenţa alcoolului, deşi la data de 08.08.2017 a fost condamnată, pentru comiterea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului la pedeapsa de 1 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a mai conduce pe drumurile publice a unui autovehicul pe o durată de 5 ani.

Persoana urmărită A. a fost identificată şi ascultată, în prezenţa apărătorului din oficiu şi a interpretului autorizat de limbă rusă, B., precizând că nu doreşte să fie predată autorităţilor judiciare din Belarus pentru a-şi clarifica situaţia juridică şi că în ipoteza în care autorităţile judiciare româneşti ar decide extrădarea sa către Belarus, menţionează că nu renunţă la regula specialităţii. Totodată, persoana solicitată a arătat că ştie că a fost condamnat în Belarus, de către Judecătoria Liozensk, la pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere a autovehiculului sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, precum şi pentru conducerea autoturismului în absenţa unui document prevăzut de lege, dar nu a executat pedeapsa aplicată de instanţă, deoarece a plecat din ţară, el neparticipând la niciun proces. A mai susţinut că ar avea statut de refugiat în Polonia, însă nu s-a depus niciun document în acest sens, iar urmare verificărilor efectuate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, prin adresa din 03.03.2023 s-a comunicat că nu este cunoscut în baza de date a INTERPOL Varşovia.

Prin ordonanţa emisă la data de 23.02.2023, ora 20:45, s-a dispus reţinerea numitului A. pentru 24 de ore, în scopul prezentării acestuia în faţa instanţei cu propunere de arestare provizorie în regim de urgenţă în vederea extrădării.

Prin încheierea din 24.02.2023, Curtea de Apel Timişoara a dispus arestarea provizorie în procedura de urgenţă prevăzută de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 faţă de persoana urmărită, măsura fiind ulterior menţinută, prin încheierea din 24.03.2023.

Ulterior termenului din 24.03.2023, Ministerul Justiţiei a comunicat cererea de extrădare formulată de autorităţile din Belarus.

În urma controlului de regularitate internaţională efectuat de către Ministerul Justiţiei - Direcţia Drept International si Cooperare Judiciară, în conformitate cu art. 38 din Legea nr. 302/2004 s-au constatat următoarele: persoana a cărei extrădare se cere este cetăţean al Republicii Belarus; între România şi Republica Belarus nu există un tratat în materia extrădării, cooperarea urmând a se desfăşura în temeiul curtoaziei internaţionale, cu asigurarea reciprocităţii, extrădarea este supusă condiţiilor prev. de art. 18-35 din Legea nr. 302/200, la cererea de extrădare au fost anexate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română.

Din cuprinsul cererii de extrădare s-a reţinut că autorităţile din Belarus au invocat principiul reciprocităţii şi au garantat că în cazul extrădării numitului A., acesta nu va fi reextrădat către un stat terţ şi nu va fi urmărit penal sau pedepsit pentru o infracţiune săvârşită înainte de extrădare, pentru care nu a fost solicitată extrădarea, fără acordul autorităţilor competente din România, precum şi că va putea părăsi liber teritoriul Republicii Belarus după ispăşirea pedepsei sau după eliberarea de pedeapsă (adresa nr. x din 24.03.2023 emisă de Parchetul General al Republicii Belarus - Autoritate Centrală în materia extrădării conform legislaţiei din Republica Belarus).

Analizând actele dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, Curtea de Apel Timişoara a constatat că sunt întrunite condiţiile pentru a se dispune extrădarea şi predarea către autorităţile Republicii Belarus a numitului A..

S-a constatat din documentele anexate că, la data de 23.02.2023, orele 18:40, organele de poliţie din cadrul I.PJ. Arad - Serviciul de Investigaţii Criminale au prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara pe numitul A., cetăţean al Republicii Belarus, faţă de care, la data de 02.09.2021, INTERPOL Minsk (Belarus) a emis o difuziune de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - INTERPOL, fiind urmărit de către autorităţile din Belarus pentru executarea unei pedepse de 2 ani închisoare, aplicate de Instanţa Raionului Lionzo din regiunea Vitebsk (Belarus), la data de 12.12.2019, pentru comiterea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice şi sustragere de la executarea unui verdict judecătoresc.

Astfel, s-a reţinut că persoana extrădabilă este căutată în vederea executării pedepsei de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice şi sustragere de la executarea unui verdict judecătoresc.

Din documentele anexate, prima instanţă a reţinut că persoana extrădabilă A. a fost condamnată de Instanţa Raionului Lionzo din regiunea Vitebsk (Belarus), la data de 12.12.2019, în cauza nr. 1-34/2019, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de "conducerea unui vehicul de către o persoană în stare de ebrietate, săvârşită de către o persoană care a comis anterior infracţiunea prevăzută de acelaşi articol", infracţiune prevăzută de art. 317-1 partea 2 din C. pen. al Republicii Belarus şi la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "sustragere de la executarea unui verdict judecătoresc de privare de dreptul de a desfăşura anumite activităţi", infracţiune prevăzută de art. 417 din C. pen. al Republicii Belarus, în final fiindu-i stabilită ca pedeapsă rezultantă de executat, pedeapsa de 2 ani închisoare.

În esenţă, ca stare de fapt, din considerentele hotărârilor pronunţate de autorităţile judiciare din Republica Belarus s-a reţinut că, prin hotărârea instanţei raionului Liozno din data de 08.08.2017, executorie la 19.09.2017/dosarul personal 152-153/semnăturile persoanei extrădabile din 18.10.2018 la Inspectoratul penal al departamentului de Afaceri Interne al raionului Oktyabrsky, numitul A. a fost condamnat la pedeapsa de privare a dreptului de a desfăşura activităţi legate de conducerea tuturor tipurilor de vehicule; însă, în data de 09.06.2019, la ora 13:27, a condus autoturismul x, cu numărul de înmatriculare x, pe al 2-lea km al autostrăzii H-2900, fiind în stare de ebrietate.

S-a constatat că în cererea de extrădare şi documentele care o însoţesc sunt descrise detaliat toate circumstanţele factuale în care au fost săvârşite infracţiunile pentru care persoana extrădabilă este condamnată.

Instanţa a constatat îndeplinită în cauză şi condiţia referitoare la dubla incriminare, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004.

Sub acest aspect, s-a arătat că, infracţiunile cu privire la care s-a dispus condamnarea persoanei extrădabilă au corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracţiunii de "conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe" prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen., pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la unu la 5 ani sau amendă şi "conducerea unui vehicul fără permis" prev. de art. 335 alin. (2) teza finală C. pen., pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Totodată, s-a constatat şi îndeplinirea condiţiei referitoare la gravitatea pedepsei, condiţie prevăzută de art. 26 din Legea nr. 302/2004, ţinând seama că pedeapsa aplicată de autorităţile judiciare din Republica Belarus este de 2 ani închisoare.

Analizând condiţiile de acordare a extrădării şi răspunzând totodată şi motivelor de opoziţie la extrădare ale numitului A., Curtea de Apel a reţinut că acesta nu are calitatea de persoană exceptată de la extrădare, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, întrucât nu are cetăţenie română, nu are domiciliul şi nici reşedinţa pe teritoriul României, nu i s-a acordat dreptul de azil în România şi nu beneficiază de statutul de refugiat pe teritoriul statului român. Mai mult, susţinerile persoanei extrădabile în sensul că ar fi primit statutul de refugiat în Polonia nu au fost probate prin niciun document, iar informaţiile furnizate de INTERPOL Varşovia sunt acelea că nu este cunoscut în baza acestuia de date.

În cauză, nu s-a identificat niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele obligatorii, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau facultative, prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004 şi nici de art. 33 şi art. 34 din aceeaşi lege, privind prescripţia sau amnistia.

De asemenea, s-a avut în vedere că autorităţile Republicii Belarus au oferit suficiente garanţii că cererea de extrădare nu are drept scop urmărirea din motive politice, în legătură cu apartenenţa rasială, religia practicată, apartenenţa naţională sau opiniile politice, infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea persoanei extrădabile fiind unele de drept comun, neexistând indicii care să poată ridica o îndoială rezonabilă în legătură cu o pretinsă urmărire a acestuia pentru opinii politice.

Referitor la aspectele privind datele de identitate ale persoanei extrădabile, aspecte învederate de avocatul desemnat din oficiu al acestuia, s-a constatat că în cererea de extrădare sunt menţionate ambele variante ale numelui, atât A., cât şi A.. Deopotrivă, s-a avut în vedere că persoana extrădabilă nu a contestat identitatea. Suplimentar, verificând documentele comunicate de autorităţile judiciare din Republica Belarus, Curtea de Apel a constatat că în documentul de identitate cu care s-a legitimat persoana extrădabilă în faţa autorităţilor române este indicat acelaşi număr de identificare cu cel din certificatul de înregistrare la locul de reşedinţă x, precum şi aceeaşi dată a naşterii. Mai mult, a fost comunicată şi fotografia persoanei căutate, fotografie care aparţine persoanei extrădabile.

Legat de modul de derulare a procedurii în care a fost pronunţată hotărârea de condamnare, Curtea de Apel a constatat că este adevărat că procesul a fost judecat în lipsa acuzatului, în hotărârea de condamnare menţionându-se că se află în afara graniţelor ţării, însă în declaraţia dată în faţa Curţii de Apel Timişoara în 24.02.2023, acesta a arătat că avea cunoştinţă de proces şi de condamnarea primită. De asemenea, în hotărârea anexată cererii de extrădare se arată că persoana extrădabilă s-a sustras de la judecată şi au fost aplicate dispoziţiile privind judecarea sa în lipsă:

"Acuzatul A.. se află în afara graniţelor Republicii Belarus şi evită participarea la şedinţa de judecată, prin urmare, în conformitate cu alin. (2) din partea 2 a articolului 294 din C. proc. pen. al Republicii Belarus, şedinţa de judecată a cauzei penale a avut loc în absenţa sa." Această menţiune a autorităţilor judiciare din Republica Belarus s-a apreciat că este confirmată şi de alte aspecte ce au fost arătate în cuprinsul sentinţei.

Astfel, s-a arătat că avocatul desemnat din oficiu pentru persoana extrădabilă a invocat faptul că acesta a fost arestat şi în Republica Moldova, pentru scurt timp, însă eliberat şi s-a refuzat predarea, considerând că motivul ar fi nerespectarea drepturilor omului. Legat de această susţinere, Curtea de Apel a constatat că din hotărârea din 27.05.2020 a instanţei raionului Liozno, din regiunea Vitesbk, rezultă că faţă de persoana extrădabilă a fost luată măsura arestării preventive şi că a fost localizat în Republica Moldova şi arestat în data de 09.11.2019, fiind eliberat în 11.11.2019. Aşadar, s-a observat că arestarea preventivă în Republica Moldova a fost anterioară pronunţării hotărârii ce se urmăreşte a fi pusă în executare şi că acesta este încă un element în sensul că persoana extrădabilă a avut cunoştinţă de procesul derulat împotriva sa şi că s-a sustras de la judecată.

Mai mult, prima instanţă a reţinut că, în hotărârea de condamnarea se menţionează că:

"În timpul procedurilor preliminare a recunoscut pe deplin vinovăţia în actele incriminate. (...) La 8 iunie 2019, a consumat alcool, a băut bere în dimineaţa zilei de 9 iunie, iar la ora 13:00 a condus x în direcţia satului Cernorucie şi a fost oprit de un poliţist rutier.", aspect ce a fost considerat că constituie un element suplimentar că persoana extrădabilă a avut cunoştinţă de derularea procedurii penale împotriva sa.

Legat de nerespectarea dreptului la apărarea invocată de avocatul din oficiu cu trimiterea la faptul că s-a reţinut ca probă declaraţia agentului de poliţie, Curtea de Apel a observat că, pe lângă această declaraţie, în hotărâre sunt indicate şi numele a doi martori.

Referitor la susţinerea în apărarea persoanei extrădabile a faptului că ar fi fost citată la o altă adresă decât cea de domiciliu, respectiv că are domiciliul în localitatea Vitebsk, iar în hotărârea de condamnare apare domiciliul din localitatea Vitebsk, verificând documentele existente la dosarul cauzei, Curtea de Apel a constatat că în actele comunicate de autorităţile judiciare ale Republicii Belarus este indicată ca adresă localitatea Vitebsk, iar adresa localitatea Vitebsk, este cea menţionată în documentul de identitate seria x nr. x eliberat la consulatul din Polonia a Republicii Belarus, de autorităţile din Belarus la data de 13.04.2022, deci la o dată mult ulterioară hotărârii de condamnare.

Pe de altă parte, s-a subliniat că, în cadrul procedurii de extrădare nu poate fi analizat fondul cauzei, având în vedere motivele de refuz al extrădării, prevăzute expres la art. 21 şi 22 din Legea nr. 302/2004, precum şi dispoziţiile art. 52 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cărora curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.

Conform art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, opoziţia la extrădare nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădare or, în cauză, numitul A. nu a formulat obiecţii la identitate.

Astfel cum rezultă din documentaţia transmisă de Ministerul Justiţiei, între România şi Republica Belarus nu este încheiată o convenţie bilaterală privind extrădarea şi Republica Belarus nu este parte la Convenţia Europeană de Extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, dar extrădarea operează între aceste state în baza normelor de curtoazie internaţională şi există reciprocitate în ceea ce priveşte cererile de extrădare şi arestarea provizorie, astfel că prima instanţă a concluzionat că nu poate fi reţinut motivul de opoziţie la extrădare invocat în acest sens, cu referire la absenţa reciprocităţii.

Referitor la invocarea de către avocatul persoanei extrădabile a Rezoluţiei Parlamentului European din 26 noiembrie 2020, Curtea de Apel a constatat că se referă la existenţa la nivelul Uniunii Europene a unei preocupări cu privire la situaţia respectării drepturilor omului în materia unor represiuni împotriva protestatarilor regimului politic, a opoziţiei politice din statul solicitant, ceea ce însă nu poate conduce la extinderea unei aprecieri asupra refuzului extrădării în Republica Belarus a persoanelor acuzate de infracţiuni de drept comun, fără nicio legătură cu aspecte politice, persoane care se sustrag procedurilor iniţiate în statul de comitere a infracţiunilor pentru care s-a dispus o soluţie de condamnare, în vederea evitării răspunderii penale.

De asemenea, s-a apreciat că nu poate constitui un motiv de refuz al acordării extrădării nici împrejurarea invocată de apărarea persoanei extrădabile referitoare la o pretinsă implicare a Republicii Belarus în conflictul militar ruso-ucrainean, neexistând la acest moment niciun element probator care să conducă la concluzia că statul în care urmează a se dispune extrădarea ar reprezenta în prezent un teritoriu care ar putea pune în pericol viaţa sau integritatea fizică a persoanei extrădabile.

În consecinţă, considerând că nu există niciun impediment la extrădare, nu sunt incidente motive obligatorii sau facultative de refuz al extrădării, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, Curtea a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării numitului A..

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat contestaţie persoana extrădabilă A., solicitând, în esenţă, admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare respingerea cererii de extrădare formulată de autorităţile din Belarus.

Analizând contestaţia formulată de persoana extrădabilă prin prisma criticilor invocate şi a dispoziţiilor relevante în materia extrădării, Înalta Curte apreciază că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Prin cererea nr. x din 24.03.2023 formulată de Procuratura Generală a Republicii Belarus, s-a solicitat autorităţilor judiciare române extrădarea şi predarea persoanei extrădabile A., în vederea executării unei pedepse de 2 ani închisoare, aplicate acestuia în cauza nr. 1-34/2019, de Instanţa Raionului Lionzo din regiunea Vitebsk (Belarus), la data de 12.12.2019, pentru comiterea infracţiunilor de "conducerea unui vehicul de către o persoană în stare de ebrietate, săvârşită de către o persoană care a comis anterior infracţiunea prevăzută de acelaşi articol", infracţiune prevăzută de art. 317-1 partea 2 din C. pen. al Republicii Belarus şi "sustragere de la executarea unui verdict judecătoresc de privare de dreptul de a desfăşura anumite activităţi", infracţiune prevăzută de art. 417 din C. pen. al Republicii Belarus.

Conform actelor dosarului, împotriva verdictului pronunţat de instanţa raionului Liozno din regiunea din regiunea Vitebsk (Belarus), din data de 12.12.2019, procurorul a depus protest, în temeiul art. 317-1 (29, art. 417 din C. pen. al Republicii Belarus, iar prin hotărârea Prezidiului Tribunalului Regional din Vitebsk din 05.05.2021, verdictul a rămas neschimbat .

În esenţă, ca stare de fapt, rezultă că, prin hotărârea instanţei raionului Liozno din data de 08.08.2017, executorie la 19.09.2017, numitul A. a fost condamnat la pedeapsa de privare de dreptul de a desfăşura activităţi legate de conducerea tuturor tipurilor de vehicule, însă, la data de 09.06.2019, la ora 13:27, a condus autoturismul x, cu numărul de înmatriculare x, pe al 2-lea km al autostrăzii H-2900, fiind în stare de ebrietate.

Preliminar, Înalta Curte subliniază că între România şi Belarus extrădarea operează în baza normelor de curtoazie internaţională, cu asigurarea reciprocităţii, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, context în care, conform art. 5 alin. (2) din Legea 302/2004, dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române este legea specială menţionată. La stabilirea cadrului normativ care guvernează cauza, instanţa supremă are în vedere că Republica Belarus nu este parte la Convenţia europeană de extrădare încheiată la Paris, la 13.12.1957, iar între acest stat şi România nu există o convenţie bilaterală privind extrădarea.

Ca tare, extrădarea numitului A. din România, la solicitarea autorităţilor judiciare din Republica Belarus, este guvernată de dispoziţiile aer. 18-60 cuprinse în Capitolul I - Extrădarea pasivă, al Titlului II - Extrădarea, din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

În acest context normativ, analizând hotărârea atacată se constată că cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Belarus îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, aceasta fiind formulată în scris, de autoritatea competentă a statului solicitant şi este însoţită de copii a hotărârii de condamnare definitivă, expunerea faptelor pentru care se cere extrădarea rezultând cu claritate din documentele anexă la cererea de extrădare, atât sub aspectul conţinutului lor obiectiv concret, al datei şi locului săvârşirii lor, cât şi sub aspectul calificării juridice a faptelor şi al dispoziţiilor legale aplicabile în statul solicitant.

Este îndeplinită şi condiţia dublei incriminări, prevăzute de art. 24 din Legea nr. 302/2004, fiindcă infracţiunile cu privire la care s-a dispus condamnarea persoanei extrădabile au corespondent în legea penală română, constituind infracţiunea de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., sancţionată cu închisoarea de la unu la 5 ani sau amendă şi infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis prevăzută de art. 335 alin. (2) teza finală C. pen., pentru comiterea căreia pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Extrădarea fiind solicitată pentru executarea unei pedepse de 2 ani închisoare aplicată de autorităţile judiciare din Belarus, se observă că este îndeplinită cerinţa reglementată la art. 26 din Legea 302/2004, care prevede pentru ipoteza extrădării acordate de România în vederea executării, ca pedeapsa să fie de cel puţin 4 luni închisoare.

În legătură cu aspectele privind datele de identitate ale contestatorului persoană extrădabilă, se constată că, în cererea de extrădare sunt menţionate ambele variante ale numelui, atât A., cât şi A., iar acesta nu a contestat identitatea.

Deopotrivă, se consideră îndeplinite condiţiile privind persoana extrădabilă, fiind aplicabile dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 302/2004, în raport cu statutul de cetăţean străin al contestatorului A., cetăţean al Republicii Belarus, aflat pe teritoriul României, căruia nu i s-a acordat dreptul de azil în România şi nu are nici statut de refugiat pe teritoriul acestui stat. În mod corect a reţinut prima instanţă că susţinerile persoanei extrădabile, în sensul că ar fi primit statutul de refugiat în Polonia, nu au fost probate prin niciun document, iar informaţiile furnizate de INTERPOL Varşovia sunt acelea că nu este cunoscut în baza acestuia de date, astfel că, persoana extrădabilă nu intră în categoria persoanelor exceptate de la extrădare conform art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004.

Cu toate acestea, faptul că ipoteza prevăzută de art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, nu este incidentă în cauză, nu exonerează autoritatea judiciară română de obligaţia unei examinări din perspectiva existenţei unui risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant şi/ori de supunere a persoanei extrădabile unor tratamente inumane sau degradante în acest ultim stat.

În această ordine de idei, Înalta Curte constată, contrar aprecierii primei instanţe, că, în cauză, este incident motivul facultativ de refuz al extrădării prev. de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în conformitate cu care "extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate".

Această prevedere legală enunţă doar exemplificativ vârsta sau starea de sănătate a persoanei, fără a limita impedimentele la extrădare la aceste două ipoteze, ceea ce înseamnă că se circumscriu motivului facultativ de refuz la extrădare prev. de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, orice alte situaţii în care persoana extrădabilă riscă să fie semnificativ afectată în mod negativ, indiferent de factorii care generează un asemenea risc.

În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte consideră, în baza concluziilor forurilor internaţionale care monitorizează situaţia din Belarus, că există motive substanţiale de a crede că dispunerea extrădării în cauză ar expune contestatorul unui risc real de a fi supus unor tratamente contrare art. 3 din Convenţie în statul solicitant.

În acest sens, se au în vedere concluziile raportului privind condiţiile de detenţie în Republica Belarus întocmit de Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului (FIDH) în iunie 2008 (June 2008 - Nr. 500/2), în cadrul Misiunii internaţionale de informare, potrivit cu care "condiţiile închisorii din Belarus sunt extrem de nesatisfăcătoare şi echivalează cu un tratament inuman interzis de Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane şi degradante şi alte tratate internaţionale ratificate de Republica Belarus:

- deţinuţii nu au acces la documentele legale de bază care le definesc drepturile şi obligaţiile;

- deţinuţii sunt practic lipsiţi de protecţie legală;

- condiţiile sunt deosebit de grele pentru deţinuţii administrativi: fără paturi, duşuri, plimbări, supraaglomerare a celulelor, salubritate proastă, calitate proastă a alimentelor şi a apei, interzicerea coletelor etc;

- condiţiile de detenţie ale Ministerului de Interne sunt şi ele precare: supraaglomerare, umiditate ridicată, temperaturi scăzute iarna şi temperaturi ridicate vara, calitate scăzută a alimentelor, tuberculoză răspândită;

- deţinuţii plasaţi în secţii de izolare punitivă sunt ţinuţi fără comunicare, la temperaturi scăzute şi fără posibilitatea de a se deplasa; calitatea alimentelor este scăzută, iar cantităţile sunt insuficiente, ceea ce duce la boli grave;

- condiţiile de transport ale deţinuţilor sunt extrem de nesatisfăcătoare, deoarece aceştia pot fi lipsiţi de hrană sau apă pentru zile;

- condamnaţii capitali sunt ţinuţi în deplină izolare de lume şi nu sunt conştienţi de soarta lor;

- arestările în masă în perioade de tensiune politică duc la condiţii de detenţie total inacceptabile".

Tot ca o concluzie, s-a precizat că statele terţe ar trebui să refuze extrădarea suspecţilor în Belarus deoarece condiţiile de detenţie sunt inumane şi fac imposibilă apărarea juridică adecvată în cadrul procedurilor penale.

Ulterior anului 2020, deficienţele au subzistat, fiind constatate sub egida Consiliului Drepturilor Omului al ONU, în raportul Raportorului special pentru situaţia drepturilor omului în Belarus, din anul 2021 (A/HRC/47/49), în care s-a evidenţiat "escaladarea fără precedent a încălcărilor drepturilor omului în Belarus la care a asistat în perioada analizată (anul 2020 şi începutul anului 2021). În timp ce criza politică şi evenimentele sociale au dovedit încă o dată caracterul ciclic al creşterii încălcărilor drepturilor omului în perioadele electorale în Belarus, ele au relevat, de asemenea, deficienţele instituţionale adânc înrădăcinate ale mecanismului de stat, în special al poliţiei şi al sistemului de justiţie, folosit nu pentru a proteja drepturile omului, ci mai degrabă pentru a le restrânge. O preocupare deosebită o reprezintă faptul că situaţia continuă să se înrăutăţească într-un climat de frică, impunitate şi lipsă de răspundere pentru făptuitori" - paragraful 97.

În cuprinsul aceluiaşi raport (paragraful 39), s-a reţinut că:

"persoanele aflate în arest preventiv sau care execută pedepse de arest administrativ au fost ţinute în condiţii inumane, în celule supraaglomerate, lipsite de ventilaţie, acces la apă sau la toaletă. Combinate cu întârzierile în accesul la asistenţă medicală, astfel de condiţii sanitare precare au reprezentat o sursă de îngrijorare suplimentară în contextul pandemiei bolii coronavirus (COVID-19)" - https:/www.ohchr.org/en/documents/country-reports/ahrc4749-report-special-rapporteur-situation-human-rights-belarus-anais.

Totodată, Raportul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite (OHCHR) pentru Drepturile Omului din 4 martie 2022, prezintă situaţia de ansamblu a drepturilor omului în Belarus cu privire la alegerile din 9 august 2020, inclusiv aplicarea detenţiilor arbitrare, torturii şi altor tratamente crude, inumane sau degradante, eşecul de a investiga în mod eficient acuzaţiile de astfel de încălcări şi lipsa de respect pentru un proces echitabil şi drepturile la un proces echitabil, precizându-se că " (…) mărturiile victimelor şi ale martorilor colectate în contextul examinării au coroborat numeroasele relatări despre tortură, maltratare şi condiţii inumane de detenţie documentate şi analizate de alte organizaţii, inclusiv cele ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) Mecanismul dimensiunii umane de la Moscova. Aceste analize dau mai mult credibilitate constatărilor făcute de OHCHR conform cărora tortura şi relele tratamente au fost utilizate sistematic ca instrumente de pedepsire şi intimidare a deţinuţilor" (paragraful 51).

În consecinţă, Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite a recomandat celorlalte state membre ale Naţiunilor Unite să respecte pe deplin principiul nereturnării, în special în ceea ce priveşte apărătorii drepturilor omului, jurnaliştii şi victimele încălcărilor drepturilor omului care au fugit din Belarus pe teritoriile lor şi să ia măsuri pentru a le proteja drepturile şi a le permite să ducă o viaţă demnă (...)" - paragraful 95 (e) - https:/reliefweb.int/report/belarus/situation-human-rights-belarus-run-2020-presidential-election-and-its-aftermath.

Înalta Curte apreciază, aşadar, că există un risc credibil şi substanţial al încălcării sistemice a drepturilor omului, inclusiv al nesocotirii garanţiilor fundamentale de care trebuie să beneficieze o persoană privată de liberate în statul solicitant, existând o temere reală că extrădarea contestatorului l-ar expune pe acesta unui risc semnificativ de a fi deţinut în vederea executării pedepsei în condiţii inumane sau degradante şi de a nu-i fi respectate drepturile fundamentale pe teritoriul Republicii Belarus.

Pentru considerentele expuse, în virtutea calităţii de parte contractantă a României la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (ratificată prin Legea nr. 30/1994), calitate în care trebuie să se conformeze obligaţiei consacrate de art. 1 din acest instrument juridic, respectiv, aceea de a recunoaşte oricărei persoane aflate sub jurisdicţia sa drepturile şi libertăţile definite în Titlul I al Convenţiei, în temeiul art. 53 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte va admite contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 84/PI din 04 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

Va dispune desfiinţarea, în integralitate, a hotărârii atacate, iar în rejudecare:

Va respinge cererea de extrădare nr. x din 24.03.2023, formulată de Procuratura Generală a Republicii Belarus faţă de numitul A..

Se va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile, dacă nu este arestată în altă cauză.

Va fi constatat că persoana extrădabilă a fost reţinută de la 23.02.2023, ora 20:45 şi până la 24.02.2023, ora 20:45 şi arestată provizoriu de la 24.02.2023 la zi.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului, iar onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se va achita din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 84/PI din 04 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

Desfiinţează, în integralitate, hotărârea atacată, iar în rejudecare:

Respinge cererea de extrădare nr. x din 24.03.2023, formulată de Procuratura Generală a Republicii Belarus faţă de numitul A..

Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile, dacă nu este arestată în altă cauză.

Constată că persoana extrădabilă a fost reţinută de la 23.02.2023, ora 20:45 şi până la 24.02.2023, ora 20:45 şi arestată provizoriu de la 24.02.2023 la zi.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2023.