Veterinary authority compensation claim barred by unmet stamp duty requirement for cassation appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) definitively annulled the appellant’s appeal for lack of prepayment of the required judicial stamp duty, leaving the Court of Appeal’s decision of October 6, 2022, in force. In that underlying decision, the appellate court had dismissed the plaintiff’s original claim against the National Veterinary and Food Safety Authority, declaring the Authority lacked passive standing in the specific suit, while maintaining the dismissal of the claims against the local Sanitary Veterinary and Food Safety Directorate. The dispute originated as a civil administrative action seeking monetary compensation based on a 2019 legislative provision, which traversed multiple jurisdictional conflicts between first and second-instance courts before reaching the appellate level. The Supreme Court’s ruling was grounded in Articles 486(2)-(3) of the Code of Civil Procedure, which impose a nullity sanction for failure to attach proof of stamp duty payment to an appeal, and Emergency Government Ordinance No. 80/2013, which mandates the anticipation of such taxes; the court found the appellant failed to comply with the payment obligation despite notifications, rendering the appeal procedurally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 131 C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ; Veterinary authority compensation claim barred by unmet stamp duty requirement for cassation appeal: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A., reprezentat legal de medic veterinar A., a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA, solicitând obligarea acesteia la achitarea sumei de 70.000 RON respectiv, 10.000 RON/lună de la data intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 şi până la data apariţiei O.U.G. nr. 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 până la data de 24.07.2020, conform art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 27 aprilie 2023
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A., reprezentat legal de medic veterinar A., a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA, solicitând obligarea acesteia la achitarea sumei de 70.000 RON respectiv, 10.000 RON/lună de la data intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 şi până la data apariţiei O.U.G. nr. 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 până la data de 24.07.2020, conform art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019.
La data de 21.01.2021, prin cererea înregistrată în cadrul dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a precizat că înţelege să se judece, în calitate de pârâtă, alături de ANSVSA şi cu Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea - DSVSA.
Prin sentinţa civilă nr. 478/28.01.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a respins excepţia necompetenţei materiale; s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia contencios administrativ şi fiscal, reţinându-se în esenţă că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza I şi alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în vigoare din data de 2.08.2018, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său".
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020.
Prin sentinţa civilă nr. 778/29.04.2021, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020.
În şedinţa publică din data de 10.09.2021, instanţa a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei, în temeiul art. 131 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 160/F-Cont/10.09.2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Vâlcea. Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării acestuia.
Cauza a fost înregistrată la Î.C.C.J. sub nr. x/2020 la data de 24.09.2021.
Prin decizia nr. 4890/21.10.2021, Î.C.C.J. a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, complet specializat în cauze civile.
Cauza a fost din nou înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secţia a II - a civilă şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020*.
Prin încheierea nr. 11/4.02.2022, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, tribunalul a dispus scoaterea dosarului de pe rolul secţiei a II-a civilă şi trimiterea acestuia la secţia I-a civilă, pentru repartizare aleatorie, având în vedere că din decizia nr. 4890/21.10.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ce reprezintă regulatorul de competenţă pronunţat în cauză) reiese în mod clar că instanţa supremă a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului, ca instanţă civilă, iar referirea din dispozitivul deciziei, în sensul că ar fi stabilită competenţa în favoarea secţiei a II-a civilă şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, complet specializat în cauze civile, constituie o eroare materială.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secţia a I civilă, sub nr. x/2020.
Prin sentinţa civilă nr. 1042/9.05.2022, Tribunalul Vâlcea, secţia I-a civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ANSVSA Bucureşti, precum şi cererea de chemare în judecată.
Împotriva sentinţei a formulat apel principal reclamantul A. şi apel incident Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA.
Prin decizia nr. 433/A-COM din 06 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă excepţia necompetenţei materiale procesuale. A fost respins apelul principal declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 1042/9 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, intimată fiind pârâta Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea. A fot admis apelul incident formulat de pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA, împotriva sentinţei civile nr. 1042/9 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020. A fost schimbată sentinţa în sensul că a fost respinsă cererea în contradictoriu cu pârâta ANSVSA ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul-reclamant A..
La termenul din 27 aprilie 2023, Înalta Curte a luat în examinare excepţia netimbrării recursului soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, în raport cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., reţinând următoarele:
Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentului-reclamant o taxă judiciară de timbru aferentă soluţionării recursului pendinte, în sumă de 1253 RON.
Recurentul a fost înştiinţată cu privire la obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs.
Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabileşte că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.
Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit comunicărilor aflate la dosar, până la termenul de judecată, precum şi faptul că, în cauză, nu operează scutirea legală de la obligaţia timbrării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 433/A-COM din 06 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatele-pârâte DIRECŢIA SANITAR VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR VÂLCEA şi AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR - ANSVSA.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2023.