Liability of insolvent company administrators under Law 85/2014 barred by lack of cassation jurisdiction over definitive insolvency appellate decisions

Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la data de 16.12.2019, sub nr. x/2019, A.., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei B. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul C., solicitând instanţei să dispună atragerea răspunderii sale patrimoniale pentru prejudiciul adus societăţii B. S.R.L. şi creditorilor societăţii pentru: refuzul de a preda gestiunea şi toate documentele contabile ale societăţii, refuzul de a pune la dispoziţie bunurile societăţii în vederea inventarierii şi valorificării acestora, folosindu-le în interes personal, ascunderea creanţelor deţinute de B. S.R.L., efectuarea de activităţi comerciale specifice societăţii în interes personal cu angajaţii societăţii, deşi societatea nu avea activitate economică, mărirea în mod fictiv a pasivului societăţii prin fabricarea propriei creanţe de 377.252,04 RON, şi, pe cale de consecinţă, obligarea la suportarea pasivului neacoperit al societăţii B. S.R.L., cu excepţia propriilor creanţe cu care C. s-a înscris în tabelul de creanţe.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Prin sentinţa civilă nr. 5536 din 10 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a respins cererea formulată de reclamanta B. S.R.L., prin lichidator judiciar A.., în contradictoriu cu pârâtul C., în calitate de administrator al B. S.R.L., de atragere a răspunderii patrimoniale întemeiată pe art. 169 lit. a)-e) şi h) din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel societatea reclamantă A.., în calitate de lichidator judiciar al B. S.R.L., prin care a solicitat schimbarea soluţia judecătorului sindic, în sensul admiterii acţiunii şi atragerii răspunderii patrimoniale a dlui. C. pentru prejudiciul adus societăţii B. S.R.L. şi creditorilor şi, pe cale de consecinţă, obligarea intimatului-pârât C. la suportarea pasivului neacoperit al societăţii B. S.R.L. în valoare de 3.373.483,96 RON, potrivit tabelului definitiv consolidat.

Prin decizia civilă nr. 1941 din 10 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis apelul promovat de apelanta-reclamantă A.., în calitate de lichidator judiciar al B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 5536/10.12.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul-pârât C., pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis în parte cererea de chemare în judecată şi a obligat pârâtul la suportarea pasivului neacoperit al debitoarei B. S.R.L. în valoare de 1.327.691 RON. Totodată, a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.

Împotriva deciziei instanţei de apel, la 3 martie 2022, pârâtul C. a declarat recurs, prin care a solicitat casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii în răspundere formulată împotriva sa.

Cu titlu prealabil, autorul prezentului demers judiciar a învederat că recursul a fost declarat în termen, iar, în motivare, a susţinut, în esenţă că, raportat la documentele depuse la dosarul cauzei, decizia instanţei de apel a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv art. 273 din C. proc. civ. referitor la puterea doveditoare a înscrisurilor.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 483 şi pe art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

La 29/30 martie 2022, cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante prin lichidator judiciar, care nu a depus întâmpinare.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 21 februarie 2023, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Faţă de raportul comunicat, niciuna din părţi nu a depus punct de vedere la raport.

Prin rezoluţia din 29 martie 2023, în cauză, s-a fixat termen pentru examinare admisibilitate recurs în completul de filtru la data de 25 aprilie 2023, fără citarea părţilor.

Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea căii extraordinare de atac declarate, urmează să respingă recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 129 din Constituţia României, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În raport cu dispoziţiile constituţionale şi legale citate, admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea controlului judiciar al unei hotărâri judecătoreşti sunt condiţionate de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

În concret, se constată că acţiunea are ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a recurentului-pârât, fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Având în vedere că decizia recurată a fost pronunţată în materia legii care reglementează procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, Înalta Curte reţine că, potrivit:

- art. VII din Legea nr. 261/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative în vigoare de la 17 iulie 2022-Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date;

- art. 45 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 85/2014, una din principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, este şi cea referitoare la "judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 169, …";

- art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive.;

- art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel.

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ.

Cum, în accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate la art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, recurs, hotărârile devin definitive la data pronunţării lor, conform art. 634 alin. (2) C. proc. civ.

Reţinând, aşadar, că, în speţă, decizia recurată a fost pronunţată în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului, aceasta nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Fiind, aşadar, operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ., faţă de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât C. împotriva deciziei civile nr. 1941 din 10 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât C. împotriva deciziei civile nr. 1941 din 10 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 aprilie 2023.