Negative jurisdictional conflict resolved: Tribunal Alba held competent in court employees' wage claims; file remanded.

Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată, iniţial, pe rolul Tribunalului Alba, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, Fiscal şi de Insolvenţă la data de 02.12.2021, sub nr. x/2021, reclamanţii A. şi B., în calitate de personal contractual în cadrul Curţii de Apel Braşov, respectiv în cadrul Tribunalului Braşov, au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

1. anularea deciziilor nr. 177/DEFA/28.09.2021 şi nr. 181/DEFA/29.09.2021 şi a anexelor aferente, prin care a fost stabilită salarizarea lor la nivel inferior funcţiilor similare din cadrul instanţelor naţionale, respectiv împotriva deciziei nr. 139/11.11.2021, prin care a fost respinsă contestaţia reclamanţilor;

2. obligarea angajatorului la emiterea unor noi decizii, prin care să fie stabilită salarizarea personalului contractual din aparatul propriu şi din instanţele din circumscripţie la nivelul maxim în plată pentru funcţiile similare, astfel cum acestea se regăsesc în cadrul Curţii de Apel Craiova şi a instanţelor din circumscripţie, al Curţii de Apel Alba Iulia, Curţii de Apel Ploieşti sau Curţii de Apel Bacău, începând cu 3 ani anteriori înregistrării prezentei cereri şi, în continuare, odată cu fiecare reîncadrare efectuată succesiv în baza legilor de salarizare;

3. obligarea pârâţilor de rangul 1 şi 2 la plata drepturilor salariale recalculate, atât pentru viitor, cât şi pentru perioada anterioară emiterii noului act administrativ de salarizare, cu respectarea termenului de prescripţie privind dreptul la acţiune;

4. în vederea reparării prejudiciului produs prin neplata drepturilor salariale anterioare emiterii noii decizii, reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor de rangul 1 şi 2 la actualizarea sumelor restante cu rata inflaţiei şi plata dobânzilor penalizatoare aferente perioadei în care au fost lipsiţi de beneficiul salariului cuvenit.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile Legii nr. 153/2017, O.G. nr. 137/2000, C. civ. şi C. proc. civ.

La primul termen de judecată din 7 decembrie 2021, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a II-a Civilă, de contencios administrativ, Fiscal şi de Insolvenţă şi a rămas în pronunţare asupra acestei excepţii.

Prin sentinţa administrativă nr. 577/CAF/2021 din 7 decembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Alba, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, Fiscal şi de Insolvenţă a admis xcepţia necompetenţei sale funcţionale şi a declinat cauza privind pe reclamanţii A. şi B., spre competentă soluţionare, secţiei I Civilă din cadrul Tribunalului Alba.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia I civilă la 22 decembrie 2021, sub nr. x/2021*.

La primul termen de judecată stabilit după declinare (20 octombrie 2022), instanţa a pus în discuţie excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Alba, secţia I civilă şi a rămas în pronunţare pe excepţie.

Prin sentinţa civilă nr. 2273/2022 din 20 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de instanţă din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov, în favoarea Tribunalului Braşov.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Alba, secţia I civilă a reţinut că reclamanţii au calitatea de personal contractual în cadrul Curţii de Apel Braşov - A. şi în cadrul Tribunalului Braşov - B. şi desfăşoară activitatea ca muncitori calificaţi la aceste instanţe, iar cererea lor are ca obiect un litigiu de muncă.

Constatând, totodată, că reclamanţii nu îşi desfăşoară activitatea în funcţiile limitativ prevăzute de art. 127 C. proc. civ. la instanţa competentă să soluţioneze cauza sau la parchetul de pe lângă această instanţă, prima instanţă de conflict a reţinut că, în speţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, a arătat că nici dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ. nu sunt aplicabile întrucât, chiar dacă acestea vizează calitatea de parte în proces a instanţei de judecată, în cauză, calitatea de pârât o are Curtea de Apel Braşov, şi nu Tribunalul Braşov, deciziile contestate fiind emise de preşedintele acestei instanţe, dispoziţiile articolului precitat fiind de strictă interpretare.

În acelaşi sens a menţionat că sunt şi statuările deciziei 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, respectiv: "Sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă."

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 132 C. proc. civ., instanţa a reţinut ca întemeiată excepţia invocată, astfel încât a admis-o şi a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.

Pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă, cauza a fost înregistrată la 9 noiembrie 2022, sub acelaşi număr de dosar (4481/107/2021*).

La primul termen de judecată fixat în cauză, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu.

Prin sentinţa civilă nr. 199/S din 17 februarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Braşov, invocată de instanţă, din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. şi pe pârâţii Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov, în favoarea Tribunalului Alba. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Braşov a reţinut că reclamanţii au calitatea de personal contractual, muncitori calificaţi, reclamantul A. desfăşurându-şi activitatea în cadrul Curţii de Apel Braşov, iar reclamantul B. desfăşurându-şi activitatea în cadrul Tribunalului Braşov, iar cererea acestora are ca obiect contestarea Deciziilor nr. 177/DEFA/28.09.2021 şi nr. 181/DEFA/29.09.2021 emise de Curtea de Apel Braşov, obligarea angajatorului la emiterea unor noi decizii, obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale recalculate, actualizarea sumelor restante cu rata inflaţiei şi plata dobânzilor penalizatoare aferente perioadei în care au fost lipsiţi de beneficiul salariului cuvenit.

De asemenea, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, cea de a doua instanţă de conflict a reţinut că prezenta cauză este un litigiu de muncă, din punct de vedere al determinării competenţei fiind aplicabile dispoziţiile art. 266 şi 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, raportat la art. 210 din Legea nr. 62/2011 şi art. 94 pct. 5 C. proc. civ., care atrag competenţa Tribunalului Braşov, cu excepţia cazului în care sunt incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.

Faţă de această situaţie, cea de a doua instanţă de conflict a reţinut că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., câtă vreme reclamanţii nu deţin calitatea calificată prevăzută de aceste dispoziţii legale, respectiv grefier, judecător procuror, asistent judiciar, ci sunt muncitori calificaţi.

Cu toate acestea, tribunalul a constatat că sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., întrucât cererea este introdusă împotriva Tribunalului Braşov, respectiv Curţii de Apel Braşov. Or, câtă vreme cererea, potrivit legii, ar fi de competenţa Tribunalului Braşov în primă instanţă, respectiv de competenţa Curţii de Apel Braşov în apel, reclamanţii, în temeiul dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (2)1 C. proc. civ., au posibilitatea sesizării uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă potrivit legii.

În aceste condiţii, tribunalul a constatat că reclamanţii în mod corect au sesizat Tribunalul Alba cu soluţionarea prezentei cereri, în virtutea dreptului recunoscut de dispoziţiile anterior citate, care prevăd o competenţă facultativă în această ipoteză, conform dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., conform căruia reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În consecinţă, faţă de considerentele anterior expuse, constatând că, în cauză, reclamanţii au înţeles să învestească Tribunalul Alba cu soluţionarea cererii, în raport de dispoziţiile art. 95 pct. 4 C. proc. civ. raportat la art. 127 alin. (2) şi (21) şi art. 116 din acelaşi Cod, tribunalul a admis excepţia necompetenţei Tribunalului Braşov şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Faţă de soluţia dispusă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 29 martie 2023, sub acelaşi număr de dosar (4481/107/2021*).

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Tribunalul Alba şi Tribunalul Braşov - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Conform art. 127 alin. (3) C. proc. civ., "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".

Prin raportare la aceste texte de lege, instanţa supremă constată că reclamanţii sunt personal contractual (muncitori calificaţi) în cadrul Curţii de Apel Braşov, respectiv, în cadrul Tribunalului Braşov, motiv pentru care nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. care se aplică numai în cazul cererilor introduse de judecători, procurori, asistenţi judiciari şi grefieri, enumerarea prevăzută de aceste texte de lege fiind limitativă.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".

De asemenea, art. 127 alin. (2)1 din acelaşi cod statuează că dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz.

Prin urmare, având în vedere că, în cauză, Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov sunt chemate în judecată în calitate de pârâte, devin incidente dispoziţiile referitoare la competenţa facultativă prevăzută de textul art. 127 alin. (2) raportat la art. 127 alin. (21) din C. proc. civ., care vizează şi ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Aşadar, în cazul cererii introduse împotriva unei instanţe de judecată care ar fi de competenţa respectivei instanţe, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Exprimând această opţiune, reclamanţii au sesizat Tribunalul Alba, ca instanţă judecătorească de acelaşi grad aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, neînţelegând, aşadar, să sesizeze însăşi instanţa competentă, respectiv Tribunalul Braşov.

Reţinând, totodată, incidenţa prevederilor art. 116 din C. proc. civ. potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, ceea ce presupune că, în cazul competenţei teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptăţit să aleagă o instanţă dintre mai multe instanţe deopotrivă competente, se constată, aşadar, că, prin înregistrarea iniţială a acţiunii pe rolul Tribunalului Alba, reclamanţii şi-au exercitat dreptul de alege între două instanţe deopotrivă competente.

Faţă de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 aprilie 2023.