Violation of procedural order in civil appeals: priority of representation exceptions and appeal withdrawal over suspension of proceedings

Şedinţa publică din data de 5 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă la 3 februarie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâta B. S.A. să efectueze menţiunile corespunzătoare în registrul acţionarilor privind calitatea acestuia de acţionar, constatând totodată că este proprietarul unui număr de 784 acţiuni nominative în formă materială, dobândite prin cesiune de la acţionarii C., respectiv D..

Pârâta B. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii privind constatarea calităţii de proprietar a reclamantului asupra unui număr de 784 de acţiuni nominative în formă materială, pretins dobândite prin cesiune de la acţionarii C. şi D., ca fiind inadmisibilă; respingerea cererii privind obligarea pârâtei să efectueze menţiunile corespunzătoare în registrul acţionarilor privind calitatea reclamantului de acţionar, în principal, ca fiind prescrisă, iar în subsidiar, ca fiind neîntemeiată.

La 14 mai 2020, pârâta B. S.A. a depus cerere reconvenţională prin care a solicitat a se constata nulitatea contractului de cesiune de acţiuni nr. x din 14 ianuarie 2009, încheiat între A. şi C. şi nulitatea contractului de cesiune de acţiuni nr. x din 9 ianuarie 2020, încheiat între A. şi D..

Reclamantul A. a depus note scrise cu privire la întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulate de B. S.A., prin care a invocat, între altele, excepţia lipsei calităţii procesuale active a B. S.A. cu privire la capetele de cerere privind constatarea nulităţii contractelor de cesiune, excepţia lipsei de interes a B. S.A. cu privire la capetele de cerere privind constatarea nulităţii contractelor de cesiune, excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere formulate de B. S.A. privind constatarea nulităţii contractelor de cesiune şi excepţia prescripţiei dreptului B. S.A. de a invoca nulitatea contractului nr. x din 14 ianuarie 2009.

Prin sentinţa nr. 37/2021 din 25 martie 2021, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a admis excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei B. S.A. în promovarea cererii reconvenţionale, excepţii invocate de reclamantul A. şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta B. S.A. A respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocate de pârâta B. S.A. A admis acţiunea, a constatat că reclamantul A. este proprietarul unui număr de 784 acţiuni nominative în formă materială, dobândite prin cesiune de la acţionarii C. şi D., a obligat pârâta B. S.A. să efectueze menţiunile corespunzătoare în registrul acţionarilor privind calitatea reclamantului de acţionar al B. S.A. şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 12.298,98 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta B. S.A.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova.

Prin încheierea nr. 2091 din 12 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis cererea formulată de B. S.A., a dispus strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, la Curtea de Apel Piteşti. A păstrat actele procedurale îndeplinite în cauză.

La termenul de la 10 februarie 2022, reclamantul a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a apărătorului pârâtei în apel, arătând că mandatul acestui avocat a fost retras din 5 ianuarie 2022, iar instanţa a acordat un nou termen pentru ca părţile să depună înscrisuri relevante asupra excepţiei şi asupra fondului apelului.

La 8 martie 2022, pârâta B. S.A. a depus note scrise, semnate de E., în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie, prin care a arătat că achiesează la sentinţă şi renunţă la calea de atac a apelului, în temeiul dispoziţiilor art. 463 C. proc. civ., şi precizări prin care a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a B. S.A. prin consiliul de administraţie format din F., G. şi H., a directorului general I. şi a Cabinetului de Avocatură J..

La 9 martie 2022 a fost depusă declaraţia în formă autentică a pârâtei B. S.A., semnată de E., în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie, prin care aceasta a achiesat la sentinţă şi a renunţat la calea de atac a apelului.

La termenul de la 10 martie 2022, Curtea de Apel Piteşti a pus în discuţia părţilor suspendarea cauzei până la soluţionarea dosarului nr. x/2022, potrivit dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., iar apărătorul B. S.A. a solicitat suspendarea până la soluţionarea dosarelor nr. x/2022, nr. y/2021 şi nr. x/2020. Apărătorul pârâtei B. S.A. a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a persoanei care a semnat revocarea mandatului său şi a persoanei care a semnat renunţarea la prezentul apel. Instanţa a rămas în pronunţare.

Prin încheierea din 24 martie 2022, astfel cum a fost îndreptată, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului până la soluţionarea definitivă a dosarelor nr. x/2020 şi nr. y/2021

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea încheierilor din 10 martie, respectiv 24 martie 2022, şi trimiterea cauzei curţii de apel pentru continuarea judecăţii.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, iar prin încheierea nr. 5452 din 16 noiembrie 2022 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi s-a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamantul A. în favoarea secţiei a II-a Civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub nr. x/2020/a2*.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autorul căii de atac arată că la termenul de la 10 februarie 2022 a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a apărătorului convenţional al pârâtei B. S.A. întrucât mandatul acestui apărător fusese denunţat la 5 ianuarie 2022 prin notificarea de denunţare unilaterală semnată de dl. E., în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie al B. S.A. şi de dl. K., în calitate de director general. Mandatarul convenţional, avocat J., a arătat că nu recunoaşte calitatea de reprezentant a dlui. E. şi a indicat alţi reprezentanţi ai societăţii pârâte ale căror mandate fuseseră suspendate. Precizează că între termenul de la 10 februarie 2022 şi cel de la 10 martie 2022, B. S.A. prin preşedinte E. a depus o cerere de achiesare la hotărârea de fond şi de renunţare la apel, în temeiul prevederilor art. 463 C. proc. civ.. Susţine că, în mod greşit, curtea de apel a pus în discuţie suspendarea judecăţii apelului, ascultând concluziile avocatului B. S.A., al cărui mandat fusese revocat, şi ale dnei. F., care s-a pretins preşedinte al consiliului de administraţie, deşi evidenţele Recom nu confirmau acest aspect. Menţionează că avocatul pârâtei a solicitat suspendarea în funcţie de alte două dosare şi a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a dlui E..

Recurentul arată că instanţa s-a pronunţat asupra suspendării judecării cauzei până la soluţionarea dosarelor indicate de avocatul pârâtei, cu nerespectarea prevederilor art. 82 C. proc. civ., întrucât acest avocat nu îşi dovedise mandatul şi cu privire la care fusese deja invocată excepţia lipsei calităţii de reprezentant. Mai arată că mandatul avocatului încetase la 4 ianuarie 2022, data transmiterii notificării de denunţare unilaterală, care a produs efecte conform art. 1276 C. civ. coroborat cu art. 147 din Statutul profesiei de avocat şi art. 1326 alin. (3) C. civ.. Întrucât nu a făcut dovada mandatului, recurentul apreciază că avocatul pârâtei nu putea pune concluzii la data pronunţării încheierilor recurate.

Se mai susţine că instanţa de apel ar fi trebuit să analizeze cu prioritate cererea de renunţare formulată în temeiul prevederilor art. 463 C. proc. civ. întrucât la dosar fusese depusă, în acest sens, o declaraţie în formă autentică semnată de persoana care, potrivit extrasului Recom, deţinea funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie. Recurentul menţionează că, la termenul de la 10 martie 2022, şi-a exprimat acordul referitor la cererea de renunţare şi că nu au fost respectate regulile impuse de art. 243 şi art. 248 C. proc. civ.

Autorul căii de atac precizează că nu este parte în dosarele nr. x/2020 şi nr. y/2021, că cele două dosare se află în stadiul de fond şi că nu se poate prefigura când vor fi soluţionate definitiv. Astfel, măsura suspendării încalcă principiul judecării cauzelor într-un termen optim şi rezonabil.

Recurentul-reclamant a indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă B. S.A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului declarat împotriva încheierii din 10 martie 2022 şi a solicitat respingerea recursului declarat împotriva celor două încheieri.

Examinând încheierile atacate, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că argumentele invocate de autorul căii de atac pot fi analizate din perspectiva cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs.

Conform acestor dispoziţii, casarea hotărârii se poate cere atunci când aceasta a fost pronunţată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Înalta Curte reţine criticile prin care recurentul-reclamant susţine că în mod greşit instanţa de apel a analizat cu prioritate cererea de suspendare faţă de excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi de cererea de renunţare la calea de atac a apelului.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă cercetarea pe fond a cauzei. Alin. 2 al aceluiaşi articol statuează că instanţa va determina ordinea de soluţionare a excepţiilor invocate simultan, în funcţie de efectele pe care acestea le produc.

Instanţa supremă constată că în cauză a fost invocată excepţia lipsei calităţii de reprezentant a apărătorului pârâtei în apel, iar curtea de apel a acordat termen în vederea lămuririi acestei chestiuni. Între termenele de judecată de la 10 februarie 2022 şi 10 martie 2022, a fost depusă declaraţia în formă autentică a pârâtei B. S.A., semnată de E., în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie, prin care aceasta a achiesat la sentinţă şi a renunţat la calea de atac a apelului. Ulterior, la termenul de la 10 martie 2022, instanţa a pus în discuţie suspendarea judecării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Gorj, iar pârâta, prin avocat J., a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarelor nr. x/2022, nr. y/2021 şi nr. x/2020.

Curtea de Apel Piteşti a încălcat normele de procedură edictate de art. 248 alin. (2) C. proc. civ. întrucât a reţinut că cererea de suspendare a cauzei întemeiată pe dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din acelaşi cod are prioritate faţă de soluţionarea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant invocată de reclamant cu privire la mandatul avocatului J. şi, în subsidiar, faţă de intenţia exprimată în scris a pârâtei de a renunţa calea de atac a apelului.

Astfel, instanţa de apel, deşi a acordat termen pentru ca părţile să depună înscrisuri în scopul de a se stabili dacă mandatul avocatului fusese sau nu revocat, astfel cum prevede art. 82 C. proc. civ., nu a ţinut cont de efectul pe care excepţia lipsei calităţii de reprezentant l-ar fi produs în cazul în care ar fi fost admisă, şi anume invalidarea actelor procesuale efectuate, inclusiv a cererii de suspendare formulate de avocatul al cărui mandat fusese revocat.

În continuare, în funcţie de soluţia adoptată cu privire la excepţie, instanţa de apel ar fi trebuit să analizeze dacă manifestarea de voinţă a pârâtei în sensul achiesării şi renunţării la apel respectă cerinţele prevăzute de art. 463 C. proc. civ. întrucât această solicitare a părţii are prioritate faţă de soluţionarea cererii de suspendare. Efectul pe care îl atrage este acela de a nu se mai continua judecata apelului şi de a se menţine hotărârea atacată.

Subsidiar analizării şi soluţionării excepţiei lipsei calităţii de reprezentant şi a aspectelor legate de achiesare şi de renunţarea la calea de atac, curtea de apel ar fi trebuit să aprecieze asupra cererii de suspendare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza I şi al art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierilor din 10 martie 2022 şi 24 martie 2022, pe care le va casa şi va trimite cauza Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierilor din 10 martie 2022 şi 24 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează încheierile atacate şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 aprilie 2023.