Cassation of incompatibility and evidence review: time-barred recusal claims and sovereign factual findings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed all appeals as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s prior rulings that rejected the plaintiff’s claim and upheld the defendant’s accessory intervention, leaving the initial judgment in force. The case involved a civil dispute where a company sued another for moral damages based on a penalty clause in a lease contract, while a third party intervened as accessory to the defendant; the appellant challenged the appeal decision on grounds of judicial incompatibility and misapplication of procedural evidence rules, and the intervening party filed an incident appeal and a request to sanction the appellant. The court held that the allegation of judicial incompatibility was time-barred and inadmissible under Article 488 of the Code of Civil Procedure because it was not raised via a recusal request during the proceedings, the criticism of evidence interpretation exceeded the scope of legal review in cassation, and the incident appeal was deemed not to have arisen because the principal party did not appeal the decision. Additionally, the court rejected the request for judicial sanctions and the defendant’s claim for litigation costs, finding the appeal not manifestly unfounded and the cost claims insufficiently detailed.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 286 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 41 C. proc. civ, art. 44 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (2) C. proc. civ; Cassation of incompatibility and evidence review: time-barred recusal claims and sovereign factual findings: Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., arătând că, în privinţa unuia dintre membrii completului de judecată ce a soluţionat apelul a existat un caz de incompatibilitate, însă din cauza lipsei studiilor juridice nu a cunoscut că avea dreptul să formuleze o cerere de recuzare şi nici că respectivul judecător ar fi trebuit să formuleze o cerere de abţinere.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 29 martie 2023
Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă la 20.07.2020, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 60.000 euro, în echivalent RON, cu titlu de daune morale şi a cheltuielilor de judecată.
La 27.01.2021, S.C. C. S.A. a formulat atât cerere de intervenţie principală, cât şi accesorie; prin încheierea din 24.02.2021, prima instanţă a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie, iar prin încheierea din 02.04.2021 a respins cererea de intervenţie principală ca inadmisibilă.
Prin sentinţa civilă nr. 832/23.06.2021, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a respins cererea principală ca nefondată, a admis cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâtei şi a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., împotriva acestei sentinţe a fost respins prin decizia nr. 203/08.06.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., arătând că, în privinţa unuia dintre membrii completului de judecată ce a soluţionat apelul a existat un caz de incompatibilitate, însă din cauza lipsei studiilor juridice nu a cunoscut că avea dreptul să formuleze o cerere de recuzare şi nici că respectivul judecător ar fi trebuit să formuleze o cerere de abţinere.
Totodată, a criticat decizia pentru existenţa unor motive contradictorii, în privinţa aplicării în cauză a art. 286 C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată la 08.07.2022, aceeaşi reclamantă S.C. B. S.R.L. a solicitat Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă completarea dispozitivului deciziei nr. 203/08.06.2022 cu soluţia referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2.500 RON. Această cerere a fost admisă prin decizia nr. 281/14.09.2022 pronunţată de aceeaşi instanţă.
Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs şi împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022, apreciind-o nelegală, întrucât, la momentul pronunţării deciziei, la dosarul cauzei nu existau factura şi chitanţa care să dovedească efectuarea cheltuielilor de judecată.
Totodată, a susţinut că nu a fost citată în faţa instanţei de apel, pentru termenul din 14.09.2022.
Recursul a fost întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 şi 8 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea înregistrată la 18.11.2022 la dosarul cauzei, pârâta S.C. B. S.R.L. a invocat excepţia nulităţii cu privire la ambele recursuri formulate de reclamantă şi, în subsidiar, a solicitat respingerea acestora, ca nefondate.
La 05.12.2022 a fost înregistrat la dosarul cauzei răspunsul recurentei-reclamante la întâmpinarea pârâtei.
La 06.12.2022 au fost înregistrate la dosarul cauzei întâmpinarea şi recursul incident împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, formulate de intervenienta S.C. C. S.A. Prin întâmpinare, s-a solicitat anularea recursului formulat împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022, respingerea ca nefondat a recursului împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022 şi sancţionarea recurentei-reclamante pentru exercitarea unei căi de atac vădit netemeinice.
Prin recursul incident întemeiat pe art. 491, 488 alin. (1) pct. 6 şi 8, precum şi pe art. 286 C. proc. civ., s-a solicitat înlocuirea considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022 cu cele ale sentinţei pronunţate de prima instanţă.
La 09.01.2023 a fost înregistrat la dosarul cauzei răspunsul recurentei-reclamante la recursul incident al intervenientei.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 01.02.2023, recurenta-reclamantă a solicitat respingerea ca nefondat a recursului recurentei-interveniente.
La 21.02.2023, recurenta-intervenientă a răspuns la întâmpinarea formulată de recurenta-reclamantă.
Analizând actele dosarului şi deciziile atacate, în limita controlului de legalitate, Înalta Curte reţine următoarele:
Cu prioritate, vor fi examinate recursurile declarate împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022, în continuare, se va analiza calea de atac formulată împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022, ambele pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă şi, în final, cererea de sancţionare a recurentei-reclamante.
Recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 este nefondat, pentru considerentele ce succedă.
Primul motiv de casare invocat este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Prin intermediul său, recurenta susţine că, în privinţa unui membru al completului de judecată, doamna judecător D., ar fi existat un caz de incompatibilitate.
Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "Casarea unor hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale".
Această ipoteză de casare devine incidentă când instanţa a fost alcătuită contrar dispoziţiilor legale care reglementează constituirea şi alcătuirea instanţei, dar şi în situaţia în care unul dintre judecători este incompatibil, în sensul prevederilor art. 41 C. proc. civ., când neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii, potrivit art. 45 din acelaşi act normativ.
Recurenta nu invocă un caz de incompatibilitate absolută, iar elementele evocate ca sursă a îndoielii în privinţa imparţialităţii judecătorului se plasează în timp anterior termenului de judecată din 08.06.2022, când apelul a fost judecat şi respins. În aceste condiţii, reclamantei îi revenea obligaţia, potrivit art. 44 alin. (1) C. proc. civ., să formuleze cererea de recuzare cel mai târziu în cadrul şedinţei din 08.06.2022, invocarea incompatibilităţii direct prin recurs nefiind permisă, întrucât se opune art. 488 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia "Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor".
Cadrul normativ evocat impune concluzia că neinvocarea unui caz de incompatibilitate relativă în condiţiile art. 44 C. proc. civ. atrage, potrivit art. 185 alin. (1) din acelaşi act normativ, decăderea părţii din dreptul de a o mai invoca, iar în situaţia recursului determină, în temeiul art. 488 alin. (2) C. proc. civ., respingerea motivului de casare care valorifică ipoteza de incompatibilitate.
Totodată, instanţa supremă reţine că împrejurarea evocată de recurenta-reclamantă pentru a justifica încălcarea regimului de invocare a incompatibilităţii, respectiv necunoaşterea dispoziţiilor legale privind abţinerea şi recuzarea, nu sunt de natură să înlăture sancţiunile decăderii şi inadmisibilităţii, reglementate prin normele imperative evocate anterior, context în care acest motiv de recurs nu poate fi primit.
Al doilea motiv de casare invocat împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 reclamă greşita aplicare a art. 286 C. proc. civ. de către instanţa de apel.
Deşi recurenta-reclamantă a invocat în susţinere art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se observă că, prin critica imprecisă se contestă modul de aplicare a unei norme de procedură, astfel că Înalta Curte o va analiza atât din perspectiva pct. 5, cât şi a pct. 6 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, instanţa supremă reţine că prin decizia recurată, curtea de apel a statuat că pârâta nu poate fi obligată, în temeiul art. 293 alin. (2) C. proc. civ., să prezinte înscrisul sub semnătură privată datat 19.09.2008 - reprezentând un pretins contract de comodat -, întrucât, chiar aplicând art. 286 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., nu rezultă că înscrisul ar fi comun părţilor.
Prin acest raţionament s-a confirmat respingerea acţiunii introductive de prima instanţă, care s-a bazat tocmai pe nedovedirea de către reclamantă a asumării de către pârâtă a clauzei penale cuprinse în pct. 8.4 din contractul de comodat.
În configuraţia relevată anterior, motivul de recurs vizează analiza probatoriului administrat de instanţele devolutive, altfel spus interpretarea art. 286-293 C. proc. civ. în raport cu copia legalizată prezentată de recurentă, însă în recurs nu poate fi primită examinarea încuviinţării, administrării şi interpretării probatoriului, cu privire la care judecătorii fondului sunt suverani.
Caracterul nefondat se menţine şi dacă motivul este privit din perspectiva pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Această ipoteză impune casarea unei hotărâri judecătoreşti în situaţia nemotivării ei, obiectivată printr-una din cele trei ipoteze normative - lipsa motivării, motivarea contradictorie sau care înglobează exclusiv motive străine de natura cauzei; în cea de a doua ipoteză, contradicţia trebuie să existe fie între considerente şi dispozitiv, fie între considerentele care se anulează reciproc, conturând soluţii diametral opuse.
Considerentele evocate anterior nu sunt, însă, contradictorii, în opinia instanţei de recurs, ci caracterizează argumente ale unui raţionament valid din punct de vedere formal care sprijină soluţia de respingere a apelului.
Faţă de ansamblul considerentelor expuse, Înalta Curte apreciază ca fiind nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
Cu privire la recursul incident declarat de S.C. C. S.A. împotriva considerentelor aceleiaşi decizii, instanţa supremă reţine, în prealabil, că în baza soluţiei primei instanţe, dispuse prin încheierile din 24.02 şi 02.04.2021, această parte conservă numai calitatea de intervenient accesoriu în favoarea pârâtei S.C. B. S.R.L., care nu a atacat cu recurs hotărârile pronunţate de instanţa de apel.
În acest cadru procesual, devine aplicabil art. 67 alin. (4) C. proc. civ., potrivit căruia, "Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond".
În consecinţă, în temeiul art. 496 raportat la art. 67 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază ca fiind neavenit recursul incident declarat de recurenta-intervenientă S.C. C. S.A. împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
Reclamanta a formulat recurs şi împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022 a aceleiaşi instanţe, prin care a fost obligată la plata către pârâtă a sumei de 2.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, prin admiterea cererii de completare formulată de pârâta S.C. B. S.R.L.
Criticile recurentei vor fi încadrate în ipoteza de casare reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., argumentele dezvoltate nefăcând incidente dispoziţiile pct. 3 şi 8 ale aceluiaşi articol, invocate de autoarea căii de atac.
Instanţa supremă va respinge criticile, ca nefondate, observând că acestea nu sunt susţinute de actele dosarului. Astfel, la dosar apel se află citaţia comunicată recurentei-reclamante pentru termenul din 14.09.2022, iar la dosar apel există, în condiţiile art. 452 C. proc. civ., dovada efectuării cheltuielilor de judecată, împrejurări de natură a înlătura viciile de nelegalitate a hotărârii invocate în recurs.
Prin cererea cuprinsă în întâmpinarea formulată la 06.12.2022, intervenienta S.C. C. S.A. a solicitat sancţionarea recurentei-reclamante în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a), ultima teză C. proc. civ., pentru recursul exercitat împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022.
Înalta Curte va respinge cererea de sancţionare a recurentei-reclamante S.C. A. S.R.L., întrucât elemente invocate de titulara cererii nu sunt de natură să conducă la concluzia că recursul declarat ar fi "vădit netemeinic", adică lipsit de orice fundament, sens în care aceasta să fi acţionat deliberat. De asemenea, trebuie menţionat că intervenienta nu a invocat împrejurări din care să rezulte că reclamanta şi-ar fi exercitat drepturile contrar bunei-credinţe, în sensul textului legal citat.
În privinţa cheltuielilor de judecată pretinse de intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., Înalta Curte, în temeiul art. 453 C. proc. civ., urmează a respinge cererea, având în vedere că pe de o parte, prin înscrisurile administrate în recurs de aceasta, nu a fost realizată o defalcare a cheltuielilor pretinse pentru asigurarea reprezentării în această fază procesuală, iar pe de altă parte, actele de procedură întocmite de reprezentantul convenţional au privit şi recursul formulat de S.C. C. S.A., aceasta din urmă fiind intervenientă accesorie în favoarea intimatei-pârâte, al cărui recurs este neavenit.
În concluzie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va înlătura motivele de casare examinate şi, pentru toate considerentele prezentate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursurile formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziilor nr. 203/08.06.2022 şi nr. 281/14.09.2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
Respinge ca neavenit recursul incident declarat de recurenta-intervenientă S.C. C. S.A. împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
Respinge ca nefondată cererea recurentei-interveniente S.C. C. S.A., de sancţionare a recurentei-reclamante S.C. A. S.R.L. prin aplicarea unei amenzi judiciare.
Respinge ca nefondată cererea intimatei-pârâte S.C. B. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 martie 2023.