Limits of correction, clarification, and completion of final judgments: exclusion of merits re-examination and the application of interpretatio cessat in claris

Şedinţa publică din data de 29 martie 2023

Analizând actele dosarului şi decizia atacată, reţine următoarele:

Prin decizia nr. 1797 din 28 septembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 272 din 9 februarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

În motivare, s-a reţinut că, deşi a invocat, în mod formal şi necircumstanţiat, incidenţa dispoziţiilor prevăzute în art. 503 C. proc. civ., contestatoarea nu a indicat care ar fi, în aprecierea sa, cazul concret de contestaţie în anulare incident în cauză, iar motivele de fapt formulate prin cererea de exercitare a căii de atac nu permit încadrarea în vreunul dintre cazurile de contestaţie în anulare expres şi limitativ prevăzute în art. 503 C. proc. civ., contestatoarea formulând, în realitate, critici cu privire la modul în care instanţa de apel, în rejudecarea fondului cauzei, a stabilit, pe baza probelor administrate, situaţia de fapt, precum şi cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către instanţa de apel la situaţia de fapt astfel stabilită.

Contestatoarea A. a formulat cerere de îndreptare/lămurire/completare a deciziei nr. 1797 din 28 septembrie 2022, făcând trimitere la o serie de articole din Constituţia României, solicitând să se dea prevalenţă garanţiilor convenţionale şi să se constate că această cerere reprezintă singura cale procedurală prevăzută de legea fundamentală pentru a se menţine prestigiul justiţiei.

Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 442 C. proc. civ., "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere", conform art. 443 alin. (1) C. proc. civ., "lămurirea dispozitivului hotărârii poate fi dispusă în ipoteza în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii", iar art. 444 C. proc. civ. statuează următoarele:

"dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii"[...].

În cauză, însă, Înalta Curte constată că dispozitivul hotărârii nu este susceptibil de îndreptare, completare sau lămurire sub aspectul înţelesului, întinderii ori aplicării, întrucât conţine dispoziţia clară de respingere ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare formulate de petenta A..

Este de subliniat că prin instituţia îndreptării unei hotărâri judecătoreşti legiuitorul a urmărit repararea greşelilor instanţei, atunci când îndreptarea vizează erori materiale şi nu are incidenţă asupra fondului dreptului substanţial dedus judecăţii.

Spre deosebire de erorile de judecată, erorile materiale sunt simple omisiuni sau greşeli strecurate cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale, astfel că ele pot fi îndreptate de instanţa care a pronunţat hotărârea judecătorească.

Or, dispoziţiile anterior menţionate nu sunt aplicabile în condiţiile în care se solicită o rejudecare a cauzei, întrucât o asemenea cerere tinde la o modificare a soluţiei date, care nu poate fi realizată pe această cale, nefiind vorba despre o eroare materială, ci eventual de o eroare de judecată, care poate fi îndreptată doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte incidenţa art. 443 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aspectele invocate de petenta A. reprezintă elemente extrinseci hotărârii a cărei lămurire se solicită, ce nu pot fi clarificate sau lămurite în temeiul articolului anterior menţionat.

În condiţiile în care instanţa a pronunţat soluţia de respingere ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare, dispozitivul hotărârii este lipsit de echivoc, înţelesul, întinderea şi aplicarea sa rezultând cu claritate din simpla lecturare a textului.

În aplicarea principiului de drept interpretatio cessant in claris, întrucât dispozitivul hotărârii nu este obscur sau imperfect, Înalta Curte reţine că nu există o situaţie care să reclame o lămurire a dispozitivului în sensul susţinerilor prin care petenta tinde să obţină o explicitare a tututor ciclurilor procesuale.

Cât priveşte cererea de completare a dispozitivului, potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar conform art. 22 alin. (6) C. proc. civ., judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

Cum instanţa a respins contestaţia în anulare ca inadmisibilă, iar petenta, prin cererea formulată, nu a indicat care este capătul principal sau accesoriu, cererea principală sau incidentală asupra cărora nu s-a pronunţat, se constată că nu sunt incidente situaţiile prevăzute de art. 444 alin. (1) C. proc. civ. care să impună admiterea cererii de completare a dispozitivului, criticile fiind neavenite.

În consecinţă, Înalta Curte apreciind că motivele invocate vizează în realitate fondul cauzei şi nu împrejurări care pot fi remediate pe calea îndreptării, lămuririi ori completării hotărârii, va respinge cererea formulată de petenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta A. privind îndreptarea/lămurirea/completarea deciziei nr. 1797 din 28 septembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 martie 2023.