Cassation admissibility for failure to articulate grounds of illegality in civil appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court annulled the appellant's cassation appeal, leaving the Court of Appeal's decision dismissing the claim intact. The dispute concerned a contractor's action to recover approximately 258,562 RON for works executed under a construction contract; the initial arbitral tribunal had ruled it lacked jurisdiction because the arbitration clause was inoperative due to the defendant's lack of signature, and subsequent ordinary courts dismissed the claim on the merits. The decisive legal basis was the non-fulfillment of statutory requirements for a cassation appeal, specifically the failure to frame arguments within the limited grounds for annulment under Article 488 of the Code of Civil Procedure; the court held that the appellant's challenges regarding the interpretation of consent (Article 1240 of the Civil Code) and evidentiary appraisal constituted matters of fact and merit, which are inadmissible in cassation as they fall outside the scope of legality review.
Legislator headnote
AI generatedart. 258 din C. proc. civ, art. 1240 C. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Cassation admissibility for failure to articulate grounds of illegality in civil appeal: The dispute concerned a contractor's action to recover approximately 258,562 RON for works executed under a construction contract; the initial arbitral tribunal had ruled it lacked jurisdiction because the arbitration clause was inoperative due to the defendant's lack of signature, and subsequent ordinary courts dismissed the claim on the merits. The decisive legal basis was the non-fulfillment of statutory requirements for a cassation appeal, specifically the failure to frame arguments within the limited grounds for annulment under Article 488 of the Code of Civil Procedure; the court held that the appellant's challenges regarding the interpretation of consent (Article 1240 of the Civil Code) and evidentiary appraisal constituted matters of fact and merit, which are inadmissible in cassation as they fall outside the scope of legality review.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the operative order to annul the appeal due to non-fulfillment of legal requirements.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 martie 2023
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 30 mai 2018 pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României - Tribunalul arbitral, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L. - societate în insolvenţă, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a solicitat obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 258.562,18 RON (compusă din 208.517,89 RON + TVA de 24% valabilă în perioada executării lucrărilor) reprezentând contravaloare lucrări executate conform contractului de execuţie nr. x/07.04.2015 şi cheltuieli de arbitraj.
Prin Sentinţa arbitrală nr. 67/18 noiembrie 2020, Tribunalul arbitral a admis excepţia de necompetenţă a Tribunalului arbitral cu privire la soluţionarea acţiunii şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, având în vedere că, în speţă, convenţia arbitrală este inoperantă, deoarece înscrisul care constată existenţa ei, intitulat contractul de execuţie lucrări nr. x/07.04.2015, nu există din punct de vedere juridic, câtă vreme nu a fost semnat de pârâta B. S.R.L. prin reprezentantul său legal sau convenţional.
Prin încheierea din data de 22.04.2021, Tribunalul Dâmboviţa a constatat că nu există conflict de competenţă între această instanţă şi Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Prin încheierea din data de 24 iunie 2021, instanţa de fond, în temeiul art. 258 din C. proc. civ., a dispus respingerea probelor solicitate de reclamantă prin acţiune, cu excepţia probei cu înscrisuri, întrucât acestea nu sunt utile soluţionării cauzei.
Prin sentinţa nr. 704 din data de 08.07.2021, Tribunalul Dâmboviţa a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L. - societate în insolvenţă, prin administrator judiciar C.., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L, ca nefondată.
Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat apel A. S.R.L. - societate în insolvenţă, prin administrator judiciar C..
Prin decizia civilă nr. 389 din 18.11.2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de A. S.R.L. - societate în insolvenţă, prin administrator judiciar C., în contradictoriu cu B. S.R.L.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs A. S.R.L. - societate în insolvenţă, prin administrator judiciar C..
Motivele de recurs sunt în esenţă următoarele:
Recurenta-reclamantă invocă încălcarea dispoziţiilor legale privind formele de exprimare a consimţământului, respectiv dispoziţiile art. 1240 C. civ.
Totodată, recurenta expune situaţia de fapt şi critică hotărârea pronunţată în apel din perspectiva respingerii mijloacelor de probă solicitate.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent.
Prin încheierea din 18 ianuarie 2023 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de filtru, reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Astfel, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanţa care a pronunţat hotărârea atacată şi-a fundamentat soluţia pronunţată.
Înalta Curte reţine că susţinerile recurentei referitoare la aplicarea greşită a normelor de drept material nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs, deoarece dispoziţiile art. 1240 C. civ. referitoare la formele de exprimare a consimţământului vizează aspecte de netemeinicie, recurenta urmărind o nouă evaluare a situaţiei de fapt în raport de probele administrate în cauză, ceea ce excedează motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Expunerea situaţiei de fapt de către recurentă şi criticile acesteia din perspectiva aprecierii mijloacelor de probă aduc în discuţie aspecte de netemeinicie care nu pot fi analizate în stadiul procesual al recursului. În această cale extraordinară de atac se analizează exclusiv aspectele de nelegalitate, fără a se proceda la o devoluare a fondului cauzei. Administrarea probatoriului şi stabilirea situaţiei de fapt este atributul instanţei devolutive, în recurs urmărindu-se conformitatea soluţiei cu normele de drept aplicabile.
Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate.
Faţă de cele de mai sus, instanţa supremă reţine că recurenta-reclamantă nu şi-a respectat obligaţia impusă de lege de a încadra criticile invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în acest caz intervenind sancţiunea nulităţii căii de atac formulate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va da eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. - SOCIETATE ÎN INSOLVENŢĂ, PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C. împotriva deciziei civile nr. 389 din 18 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. - SOCIETATE ÎN INSOLVENŢĂ, PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C. împotriva deciziei civile nr. 389 din 18 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 martie 2023.