Unpaid works: cassation dismissed and prescription defense rejected

Şedinţa publică din data de 15 martie 2023

Asupra recursulului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia Civilă, la 30 octombrie 2017, reclamanta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., aflată în procedura insolvenţei, a chemat în judecată pârâta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 290.932,75 RON, reprezentând contravaloare lucrări efectuate şi neachitate şi dobândă legală aferentă.

Prin încheierea de şedinţă din 20 februarie 2019, Tribunalul Argeş, secţia Civilă, a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

Prin sentinţa nr. 160 din 17 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, pârâta fiind obligată la plata sumei de 290.932,75 RON reprezentând contravaloare lucrări şi dobândă legală aferentă începând cu 01.01.2015 şi până la plată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta a formulat apel, criticând, în esenţă, greşita respingere de către prima instanţă a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, apreciind că începutul curgerii termenului de prescripţie este marcat de încheierea procesului-verbal de punere în funcţiune din 16 septembrie 2014, astfel că, la data sesizării instanţei, respectiv 30 octombrie 2017, acţiunea era prescrisă.

Prin decizia nr. 592 din 7 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis apelul pârâtei Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., fiind admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi, în consecinţă, schimbată sentinţa atacată, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca prescrisă.

Împotriva deciziei civile nr. 592/2019 din 7 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A. a declarat recurs.

Prin decizia nr. 261 din 9 februarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis recursul declarat de reclamanta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., prin administrator judiciar A.., a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre o nouă judecată Curţii de Apel Piteşti.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti la 17 iunie 2021.

Prin decizia civilă nr. 436/A din 13.09.2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia II civilă a fost respins apelul declarat de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. împotriva sentinţei civile nr. 160 din 17 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.

Motivele de recurs sunt, în esenţă, următoarele:

Prin memoriul de recurs, recurenta susţine că instanţa de apel a realizat o greşită interpretare şi aplicare a normelor de drept substanţial care guvernează instituţia prescripţiei extinctive.

Astfel, potrivit recurentei, termenul de prescripţie de 3 ani curge de la data încheierii procesului-verbal de punere în funcţiune, respectiv 16.09.2014. În continuare arată că factura nr. x/25.09.2017 a fost emisă după 3 ani de la data încheierii procesului-verbal de punere în funcţiune nr. x/16.09.2014, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 27.10.2017.

De asemenea, recurenta susţine că factura nr. x/25.09.2017, pe care îşi întemeiază pretenţiile reclamanta, a fost emisă cu depăşirea termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 2517 C. civ.

Concluzionând, recurenta arată că potrivit art. 2517 C. civ., termenul general de prescripţie de 3 ani s-a scurs până la data emiterii facturii nr. x/25.09.2017, iar acţiunea a fost depusă la 27.10.2017.

Recurenta-pârâtă a indicat în cererea de recurs motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., prin administrator judiciar A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Pe baza cererii de recurs şi a întâmpinării, în temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost redactat şi comunicat părţilor.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul şi a fost fixat termen de judecată la 15 martie 2023, cu citarea părţilor.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Criticile prin care recurenta-pârâtă susţine că instanţa de apel a realizat o greşită interpretare şi aplicare a normelor de drept substanţial care guvernează instituţia prescripţiei extinctive, precum şi cele prin care susţine că factura nr. x/25.09.2017, pe care îşi întemeiază pretenţiile intimata-reclamantă, a fost emisă cu depăşirea termenului de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art. 2517 C. civ., nu vor fi însuşite de Înalta Curte.

Instanţa supremă reţine că prin decizia civilă nr. 261 din 09.02.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în primul ciclu procesual, în etapa recursului, a fost admisă calea extraordinară de atac declarată de Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., prin administrator judiciar A.., a fost casată decizia recurată şi trimisă cauza spre o nouă judecată, fiind dezlegat în mod definitiv problema de drept cu privire la începutul cursului prescripţiei şi stabilidu-se că la data formulării cererii de chemare în judecată de către intimata-reclamantă Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., respectiv 27.10.2017, termenul de prescripţie nu era împlinit, întrucât acesta curge de la momentul exigibilităţii facturii nr. x/25.09.2017.

Totodată, Înalta Curte reţine că potrivit art. 501 alin. (1) C. proc. civ.:

"În caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanţa care judecă fondul."

Ca atare, instanţa de apel, cu ocazia rejudecării, era obligată să ţină seama de dezlegările date de instanţa de recurs şi având în vedere că apelul declarat în cauză viza strict problema prescscripţiei extinctive, Curtea de apel a constatat că este nefondat şi l-a respins ca atare.

Aşadar, Înalta Curte constată nefondate criticile susţinute prin prezenta cale extraordinară de atac, întrucât recurenta-pârâtă reia argumentele cu privire la data începerii curgerii termenului de prescripţie, problemă de drept dezlegată în mod definitiv prin decizia civilă nr. 261 din 09.02.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în primul ciclu procesual.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. împotriva deciziei civile nr. 436/A-COM din 13 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia II civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A. împotriva deciziei civile nr. 436/A-COM din 13 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia II civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 martie 2023.