Motion to annul correction-ruling held inadmissible as legality-of-remedies barred review.

Şedinţa publică din data de 14 martie 2023

Deliberând asupra contestaţiei în anulare, constată următoarele:

1. Prin decizia nr. 1252 din 19 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a anulat ca netimbrată plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din 30 martie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

2. Petentul A. a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia nr. 1252 din 19 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin încheiere din 10 noiembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

3. A. a formulat contestaţia în anulare împotriva încheierii din 10 noiembrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 503 C. proc. civ., fără a dezvolta motive în susţinerea căii de atac formulate.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, reţine următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi semnifică faptul că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457, conform căruia "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta".

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ.

Contestaţia în anulare formulată în cauză vizează încheierea din 10 noiembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia nr. 1252 din 19 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Prin decizia nr. 1252/19.05.2022 s-a anulat ca netimbrată plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din 30 martie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Prin încheierea din 30 martie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, s-a respins contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de A..

Potrivit art. 446 C. proc. civ. încheierile pronunţate în temeiul art. 442 şi 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea.

Totodată, art. 525 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la data demarării litigiului, respectiv 7 martie 2022, prevede că judecata contestaţiei privind tergiversarea procesului se face fără citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac. Dispoziţia privind calea de atac a fost menţinută şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 199/2022, prin care s-a modificat art. 525 C. proc. civ., alin. (5) fiind în sensul că judecata se face în camera de consiliu, cu citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac.

Aşadar, încheierea împotriva căreia s-a formulat contestaţie în anulare a fost pronunţată într-un litigiu derivat dintr-o contestaţie privind tergiversarea procesului, plângerea formulată împotriva acesteia fiind pronunţată fără nicio cale de atac. Prin urmare, raportat la dispoziţiile art. 446 C. proc. civ., şi încheierea din 10 noiembrie 2022, atacată cu contestaţie în anulare, prin s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, este fără nicio cale de atac.

Prin urmare, nefiind supusă niciunei căi de atac, rezultă că încheierea atacată nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că încheierea din 10 noiembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă nu este susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar pe calea contestaţiei în anulare.

Legalitatea căilor de atac semnifică faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 10 noiembrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Faţă de soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a acestei căi extraordinare de atac, formulată de contestator, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că nu se mai impune analizarea excepţia de incompatibilitate a autorităţii judecătoreşti şi excepţia de necompetenţă în soluţionarea denunţului penal, aceastea fiind subsecvente celei privind inadmisibilitatea contestaţiei în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respingea ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 10 noiembrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 martie 2023.