Recourse annulled for failure to specify cassation grounds in dispute over illegal retention of coal and vehicles.

Şedinţa publică din data de 14 martie 2023

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Târgu-Jiu, sub nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. S.R.L., prin reprezentant C. au chemat în judecată pârâţii Complexul Energetic Oltenia S.A. şi Statul Român - prin Ministerul de Finanţe, solicitând instanţei ca prin sentinţa pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei Complexul Energetic Rovinari să restituie cantitatea de 34 tone cărbune reţinut în custodie în mod ilegal, conform avizelor de însoţire a mărfii şi obligarea pârâtului Statul Roman prin Ministerul de Finanţe la plata beneficiului nerealizat ca urmare a reţinerii în mod nelegal a unui număr de 4 autovehicule, cu datele de identificare menţionate în cuprinsul cererii. Totodată, au fost solicitat şi cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 904 C. proc. civ. şi art. 1528 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 3119 din 12 mai 2021, pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Târgu-Jiu, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj.

2. Prin sentinţa nr. 110 din 19 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, s-a luat act de renunţarea pârâtului Complexul Energetic Oltenia la invocarea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant legal pentru pârâta B. S.R.L.

A fost anulat ca netimbrat capătul de cerere privind obligarea la plata beneficiului nerealizat ca urmare a reţinerii nelegale a patru autovehicule, formulat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul de Finanţe.

S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B. S.R.L. şi A., invocată de pârâtul Complexul Energetic Rovinari.

A fost respinsă ca nefondată acţiunea având ca obiect revendicare mobiliară a cantităţii de 34 tone cărbune, formulată de reclamanţi.

3. Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel reclamanţii.

Prin decizia civilă nr. 317 din 14 iunie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţii A. şi B. S.R.L., prin administrator C., împotriva sentinţei nr. 110/2021 din 19.10.2021 pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

4. La data de 11 iulie 2022, reclamanţii B. S.R.L., prin administrator C. şi A. au declarat recurs împotriva deciziei nr. 317/2022 din 14 iunie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, prin care au solicitat admiterea căii extraordinare de atac.

Recurenţii au prezentat situaţia de fapt a litigiului reluând argumentele arătate prin cererea de chemare în judecată, fără însă să evidenţieze motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din cazurile limitativ şi expres prevăzute de lege în art. 488 din C. proc. civ.

În esenţă, recurenţii au susţinut că, la data de 03.09.2015, A. a fost reţinut de către organele de poliţie din cadrul D.G.A. Bucureşti şi, cu această ocazie, au fost ridicate de către organele de poliţie cele patru autovehicule fără a se întocmi un proces-verbal, cum de altfel nu s-a întocmit proces-verbal nici la restituirea acestora sau la luarea cărbunelui.

S-a mai arătat că pentru a da o aparenţă de legalitate ridicării nejustificate a bunurilor pe o perioadă de 231 zile, s-a reţinut în mod nemotivat infracţiunea de tăinuire în sarcina reclamantului A., în condiţiile în care s-a dovedit, cu avize de expediţie şi facturi, că fiecare maşină transportată avea acte de provenienţă legale. Măsura de arestare a dus şi la desfacerea contractului de muncă, reclamantul fiind angajat ca electrician în cadrul Complexului Energetic Rovinari S.A.

Intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul de Finanţe a depus la dosar întâmpinare prin care a invocate excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Recurenţii-reclamanţi au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepţiei şi apărărilor invocate de intimatul-pârât.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă iar, prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată la 14 martie 2023.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepţia nulităţii prezentei căi extraordinare de atac, invocată de către intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul de Finanţe, urmând a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii", iar potrivit art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, "sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din acelaşi cod, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

În cauză, cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept, iar recurenţii-reclamanţi nu au indicat motivele pentru care consideră ca fiind nelegală decizia atacată.

Cererea de recurs nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate pentru a face posibilă încadrarea în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, recurentul având obligaţia, pe de-o parte, de a-şi întemeia recursul pe cel puţin unul din motivele de casare prevăzute limitativ de lege şi, pe de altă parte, de a dezvolta în mod corespunzător acel motiv de nelegalitate, în sensul formulării de critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Prin recursul formulat, recurenţii au prezentat situaţia de fapt a litigiului reluând argumentele arătate prin cererea de chemare în judecată, fără a dezvolta critici concrete de nelegalitate prin raportare la considerentele deciziei recurate şi care ar putea fi încadrate în unul din cazurile limitativ şi expres prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

În această situaţie, în care recurenţii nu au identificat greşelile de judecată săvârşite de curtea de apel, motivarea cererii raportându-se la reiterarea situaţiei de fapt din perspectiva indisponibilizării autovehiculelor şi arestarea nejustificată a reclamantului A., controlul judiciar nu se poate realiza.

În calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel, prin prisma respectării regulilor de drept.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Prin urmare, sunt întemeiate apărările formulate de intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul de Finanţe prin întâmpinare, privind nulitatea recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., în condiţiile în care recurenţii nu circumstanţiază cărui motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 din acelaşi cod îi asociază criticile aduse deciziei recurate.

Înalta Curte constată că recurenţii nu au indicat în mod efectiv în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi nu au fost identificate nici motive de casare, de ordine publică, pentru a putea fi invocate în temeiul art. 489 alin. (3) din acelaşi cod, impunându-se, astfel, a fi aplicată sancţiunea nulităţii recursului.

Prin urmare, pentru considerentele care preced, subliniind că accesul la justiţie impune şi respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează ca, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să anuleze recursul declarat de reclamanţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanţii B. S.R.L., prin administrator C. şi A. împotriva deciziei nr. 317/2022 din 14 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 martie 2023.