Out-of-time appeal against peremption ruling null; dismissal of health-contribution refund claim stands.

Şedinţa publică din data de 14 martie 2023

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Teleorman, secţia de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 23 septembrie 2020, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Teleorman la sistarea reţinerii contribuţiei la asigurările sociale de sănătate în procent de 10% aplicat asupra indemnizaţiei de revoluţionar prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, precum şi restituirea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate reţinută în procent de 5,5% şi începând cu 1 ianuarie 2018, în procent de 10%, aplicat asupra indemnizaţiei de revoluţionar, sume ce au fost reţinute în ultimii 3 ani, anterior introduceri prezentei acţiuni.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, art. 154 alin. (1) lit. d), art. 155 din Legea 227/2015- noul Codul fiscal.

2. Prin sentinţa civilă nr. 244 din 25 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A..

3. Prin decizia civilă nr. 4950 din 28 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a constatat perimat apelul formulat de reclamantul A..

4. La data de 12 octombrie 2022, recurentul-reclamant A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 4950 din 28 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, s-a susţinut că a intervenit o cauză de suspendare a cursului termenului de perimare, respectiv faptul că dată fiind starea de sănătate precară, necesitatea de a fi îngrijit de o alta persoană şi de a locui cu persoana care i-a asigurat îngrijirea în afara localităţii de domiciliu sunt motive temeinic justificate care au împiedicat partea de a stărui în judecată, conform art. 418 alin. (3) C. proc. civ.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia tardivităţii recursului, invocată din oficiu, constatând că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, astfel încât părţile trebuie să le respecte atât în privinţa duratei, cât şi în privinţa momentului de la care acestea se calculează.

Recursul pendinte are ca obiect decizia civilă nr. 44950 din 28 septembrie 2022, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 244 din 25 martie 2021 a Tribunalului Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.

Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare".

Luând în considerare faptul că decizia prin care s-a constatat perimarea a fost pronunţată la 28 septembrie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 12 octombrie 2022, prin e-mail, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila x, se constată că recursul a fost declarat şi motivat în afara termenului legal de 5 zile de la pronunţare, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că acesta a început să curgă la 28 septembrie 2022 şi s-a împlinit la 4 octombrie 2022.

Potrivit art. 12 alin. (1) C. proc. civ. "drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi", iar potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., "părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător."

Or, neexercitarea dreptului procesual, respectiv formularea cererii de recurs, în termenul imperativ stabilit de lege, atrage sancţiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate conform tezei finale a acestui alineat.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1), art. 496 alin. (1) şi art. 499 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 4950 din 28 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 4950 din 28 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 martie 2023.