Inadmissibility of cassation appeal against final decision in public procurement contract dispute

Şedinţa publică din data de 9 martie 2023

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă la 15 octombrie 2019 sub nr. x/2019, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta U.A.T. Comuna Suteşti, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 419.091,89 RON, reprezentând contravaloare facturi emise în baza contractului nr. x/28.03.2016, cu cheltuieli de judecată.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 1270, 1350 din C. civ. şi dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006.

Prin încheierea nr. 104/CC din 17 octombrie 2019, Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale a instanţei şi a declinat cauza spre competentă soluţionare secţiei I Civile din cadrul Tribunalului Vâlcea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei I Civile a Tribunalului Vâlcea la 5 noiembrie 20219, sub dosar nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 2745 din 6 decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., fiind obligată pârâta U.A.T. Comuna Suteşti să plătească reclamantei suma de 358.323,56 RON, reprezentând contravaloare lucrări şi suma de 9.800 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei a formulat apel pârâta U.A.T. Comuna Suteşti, prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate.

Prin decizia nr. 143/A-COM din 25 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta U.A.T. Comuna Suteşti - prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 2745 din 6 decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, fiind obligată apelanta să plătească intimatei 2.000 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă U.A.T. COMUNA SUTEŞTI - prin Primar a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu consecinţa admiterii apelului pârâtei.

Prin întâmpinarea depusă de intimata-reclamantă s-a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, având în vedere că decizia atacată este definitivă. Solicită şi acordarea cheltuielilor de judecată.

La termenul din 9 martie 2023, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să o admită, în considerarea următoarelor:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa de apel a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta U.A.T. Comuna Suteşti - prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 2745 din 6 decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului şi nici recursului şi, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.

În speţa de faţă, decizia atacată cu recurs este definitivă, fiind pronunţată în calea de atac a apelului ce a format obiectul unui litigiu în pretenţii, reprezentând contravaloarea facturilor emise de reclamantă în baza unui contract care a fost încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

În raport de caracterul contractului de care se prevalează reclamanta, contract de achiziţie publică, o formă de contract administrativ, se constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Conform art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016 "Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul".

Totodată, prin HP nr. 40/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 683 din 31 iulie 2020, se reţine că:

"În interpretarea şi aplicarea art. 55 alin. (3) raportat la art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, stabileşte că: Hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară, secţia sau completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016".

Astfel, prin dispoziţiile art. 10 C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător şi prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice. Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Pentru aceste considerente, se constată că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu mai era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Referitor la cererea intimatei-reclamante A. S.R.L. privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine următoarele:

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat obligarea recurentei la plata sumei de 2.500 RON cu titlu de onorariu avocaţial, dovedită prin înscrisul existent la pagina 29 din dosar.

Conform art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".

Prin raportare la acest text de lege, instanţa supremă, constatând îndeplinite cerinţele art. 452 şi pe cele ale art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta să plătească intimatei A. S.R.L. suma de 2.500 RON constând în onorariu avocaţial.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă U.A.T. COMUNA SUTEŞTI - prin Primar împotriva deciziei nr. 143/A-COM din 25 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pe care o va obliga la plata sumei de 2.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatei A. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă U.A.T. COMUNA SUTEŞTI - prin Primar împotriva deciziei nr. 143/A-COM din 25 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L..

Obligă recurenta la plata sumei de 2.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatei A. S.R.L..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2023.