Appeal challenging factual findings annulled as inadmissible for failing to raise a point of law.

Şedinţa publică din data de 9 martie 2023

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la 21 mai 2020, sub dosar nr. x din 20 mai 2020, reclamanta A. S.A. prin administrator judiciar a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. să vireze suma de 378.220 RON în contul asocierii B. S.R.L. - A. S.A..

Prin sentinţa nr. 28/2020 din 27 octombrie 2020, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţe, invocată de pârâtă şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia Civilă.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, cauza a fost înregistrată la 10 decembrie 2022, sub acelaşi nr. de dosar la secţia a VI-a Civilă.

Prin sentinţa nr. 297 din 15 februarie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A. S.A. prin administrator judiciar C. şi prin administrator special D..

Prin decizia civilă nr. 1533 din 13 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. S.A. prin administrator judiciar C. şi prin administrator special D. împotriva sentinţei civile nr. 297 din 15 februarie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. S.A. prin administrator judiciar C. şi prin administrator special D. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate, iar pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În argumentarea memoriului de recurs, reclamanta reiterează motivele invocate în fata instanţei de apel şi a celei de fond pentru admiterea acţiuni.

În continuare, recurenta critică decizia recurată, susţinând că în mod greşit instanţa de apel a reţinut faptul că reclamanta nu ar fi dovedit prin niciun mijloc de probă admisibil o situaţie de fapt contrară celei reţinute prin decizia civilă nr. 549/2019.

Recurenta susţine că în fapt, instanţa de apel a interpretat greşit atât probele aflate la dosar cât şi Acordul de asociere, descriind în acest context activitatea economică desfăşurată între părţi.

Prin întâmpinarea depusă de intimata-pârâtă B. S.R.L. se invocă excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar pe fond se solicită respingerea recursului şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică.

Prin răspunsul la întâmpinarea intimatei, recurenta solicită înlăturarea susţinerilor acesteia ca nefondate şi admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris şi depus la dosar.

La termenul din 9 martie 2023, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia nulităţii recursului şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac, în considerarea următoarelor:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

In conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.. sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Astfel, din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurentă se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţa nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

Aşadar, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unui dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenta aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Din analiza memoriului de recurs, se constată că motivele invocate prin memoriul de recurs - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - nu pot fi analizate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., conform cărora, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, întrucât criticile vizează de fapt aspecte de netemeinicie privind situaţia de fapt şi probatoriul administrat.

In acest context, se apreciază că, în motivarea cererii de recurs nu se precizează nici un text de lege care ar fi fost încălcat sau aplicat greşit de către instanţa de apel, motivele dezvoltate în cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la admiterea căii extraordinare de atac.

Toate argumentele recurentei-reclamante reprezintă o relatare a situaţiei de fapt şi a greşitei interpretări a acestei situaţii de către instanţa de apel, pe baza probatoriilor administrate în cauză, astfel că, din analiza recursului declarat, se constată că recurenta critică soluţia instanţei de apel doar în ce priveşte temeinicia acesteia raportat la administrarea probatoriului administrat în cauză, solicitând, în esenţă, reaprecierea probelor de către instanţa de recurs.

Dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. stabilesc că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate, astfel că criticile recurentei referitoare la interpretarea probatoriilor administrate nu pot face obiectul analizei în această fază procesuală, întrucât vizează temeinicia soluţiei pronunţate şi nu nelegalitatea acesteia.

Aşadar, motivarea cererii de recurs se rezumă exclusiv la prezentarea situaţiei de fapt, ce ar conduce la o apreciere a acesteia din perspectiva probatoriului administrat.

Astfel, în calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o rejudecare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel.

În alţi termeni, faţă de considerentele precedente se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

In consecinţă, se constată că recurenta-reclamantă nu indică în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi ce dispoziţii legale au fost încălcate de către instanţa de apel în raport cu soluţia pronunţată.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator judiciar C. şi prin administrator special D. împotriva deciziei civile nr. 1533 din 13 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului.

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator judiciar C. şi prin administrator special D. împotriva deciziei civile nr. 1533 din 13 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2023.