Appeal scope limitation: prohibition on recharacterizing legal basis from labor law to civil tort in cassation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the defendant’s cassation appeal, quashed the appellate decision, and remanded the case to the Court of Appeal for re-judgment. The dispute concerned a civil action by an employee against a state law enforcement agency for the monetary value of unpaid weekly rest days, where the first instance dismissed the claim and the appellate court remanded the case on the basis of civil law provisions regarding material and moral damages, effectively recharacterizing the subject matter. The Supreme Court held that the appellate court violated the procedural rules governing the scope of appeal and the principle of party disposition (art. 478(1) and (3) of the Code of Civil Procedure) by failing to respect the limits of the devolutive effect, as it altered the legal basis from labor law rights to civil tort claims without a proper procedural mechanism to reframe the initial request.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 174 C. proc. civ, art. 478 alin. (3) C. proc. civ, art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 497 C. proc. civ; Appeal scope limitation: prohibition on recharacterizing legal basis from labor law to civil tort in cassation: Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural ce sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziţii ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură şi care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 9 martie 2023
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova, a solicitat obligarea pârâtului la plata contravalorii zilelor de repaus săptămânal pe care nu l-a acordat reclamantului, în perioada 23.01.2017 -02.07.2017, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Prahova, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 1422 din 11 mai 2021 a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova - U.M. 0756.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat apel.
Prin decizia nr. 1299 din 11 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a fost admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1422 din 11 mai 2021 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia I civilă, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova - UM 0756 Ploieşti, pe care a anulat-o şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, pârâtul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN PRAHOVA - U.M. 0756 a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a soluţiona motivat cererea de apel astfel cum a fost formulată de către apelantul-reclamant, la data de 7 iunie 2021.
În argumentarea memoriului de recurs, recurentul susţine că decizia instanţei de apel este nelegală, fiind încălcate prevederile art. 478 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. întrucât, pe calea cererii de apel, nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi, cu care prima instanţă nu a fost învestită, în mod expres, deoarece regula este o consecinţă a efectului devolutiv al apelului şi este de ordine publică.
Prin întâmpinarea, depusă la 24 octombrie 2022, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reţine că recursul declarat de recurentul-pârât INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN PRAHOVA - U.M. 0756 este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural ce sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziţii ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură şi care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.
În argumentarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia "casarea unor hotărâri se poate cere atunci când prin hotărârea dată instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", recurentul susţine că hotărârea atacată a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, privind încălcarea prevederilor art. 478 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
Această critică este întemeiată întrucât, contrar raţionamentului instanţei de apel, s-a reţinut că instanţa de fond nu a stabilit în mod clar cadrul procesual sub aspectul obiectului acţiunii, respectiv temeiului juridic al pretenţiilor reclamantului, având în vedere că prima instanţă a analizat cererea de chemare în judecată exclusiv în baza dispoziţiilor Codului muncii ce reglementează drepturile salariale ale angajaţilor.
În acest context, se constată că s-au încălcat prevederile art. 478 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., întrucât în apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi, cu care prima instanţă nu a fost învestită, în mod expres.
Aşadar, în aplicarea principiului disponibilităţii, reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual şi limitele cererii de chemare în judecată, instanţa urmând a se pronunţa asupra cererilor formulate de către reclamant, context în care se constată că, în speţă, instanţa de apel nu a cercetat fondul cauzei, reţinând în considerente faptul că reclamantul trebuia să solicite obligarea pârâtei la repararea prejudiciului material şi moral produs prin neacordarea repausului săptămânal, în temeiul dispoziţiilor art. 1349 şi următoarele din C. civ.
Prin urmare, faţă de procedura de recalificare a obiectului cererii de chemare în judecată de către instanţa de apel, la termenul de dezbateri în fond, se constată că s-a produs o încălcare a limitelor efectului devolutiv al apelului determinate de ceea ce s-a supus judecăţii în primă instanţă, prevăzute de art. 478 alin. (3) C. proc. civ., cu nerespectarea principiului disponibilităţii.
Astfel, din perspectiva cerinţelor impuse de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul a invocat o neregularitate de ordin procedural ce conduce la nulitatea actului, respectiv la casarea deciziei atacate, în raport cu obiectul cauzei, ce vizează un litigiu întemeiat pe dreptul muncii, context în care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru soluţionarea cererii de apel, astfel cum a fost formulată de către apelantul-reclamant.
În contextul relevat, Înalta Curte constată că instanţa de apel a pronunţat hotărârea cu încălcarea dispoziţiilor art. 478 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., iar aceste aspecte nu satisfac exigenţele unei analize a raportului juridic dedus judecăţii, din perspectiva aspectelor de nelegalitate evocate.
Într-o altă critică, recurentul susţine că Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, în raport cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Această critică nu se mai impune a fi analizată, în raport de faptul că, aşa cum rezultă din practicaua deciziei atacate, Înalta Curte a apreciat că recursul este legal scutit de la plata taxei judiciare de timbru, procedând în consecinţă la soluţionarea recursului.
Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ., apreciază că se impune admiterea recursului declarat de recurentul-pârât INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN PRAHOVA - U.M. 0756 împotriva deciziei nr. 1299 din 11 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă cu consecinţa casării deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul-pârât INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN PRAHOVA - U.M. 0756 împotriva deciziei nr. 1299 din 11 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..
Casează decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2023.