Retention and execution guarantees under public road contract ordered returned to insolvent contractor after main appeal for nullity dismissed

Şedinţa publică din data de 2 martie 2023

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21 februarie 2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, solicitând obligarea pârâtei la restituirea următoarelor sume:

1. restituirea garanţiilor de reţineri monetare, constituite de către reclamanta conform contractului x/19.03.2003, în cuantum de 1.095.801,77 euro:

1.1. în principal, în contul unic de insolvenţă nr. x deschis la B. Sucursala Unirii;

1.2. în subsidiar, în contul de garanţie nr. x deschis la C. S.A.;

2. restituirea garanţiilor de execuţie, constituite de către reclamantă conform contractului x/19.03.2003, în cuantum de 1.022.497,69 RON;

2.1. în principal, în contul unic de insolvenţă nr. x deschis la B. Sucursala Unirii;

2.2. în subsidiar, în contul de garanţie nr. x deschis la C. S.A.;

3. în subsidiar, în cazul în care lucrările pentru care au fost reţinute garanţiile anterior menţionate şi care au fost detaliate în cuprinsul acţiunii, au fost executate până la data formulării acţiunii, a solicitat obligarea pârâtei la plata diferenţei dintre valoarea lucrărilor real executate şi valoarea garanţiilor retrase, astfel:

3.1. în principal, virarea sumelor în contul unic de insolvenţă nr. x deschis la B. Sucursala Unirii;

3.2. în subsidiar, virarea sumelor în conturile de garanţie menţionate la punctele 1.2. şi 2.2. din acţiune;

Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 2334 din 18 aprilie 2018, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2018*, la data de 28 iunie 2018.

La termenul din 18 octombrie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 29 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013 şi art. 77 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că pretenţiile deduse judecăţii intră în categoria creanţelor debitoarei pretinse faţă de un alt debitor, în sensul art. 77 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "acţiunile introduse de lichidatorul judiciar pentru recuperarea creanţelor sunt scutite de taxă judiciară de timbru"; a pus în discuţie excepţia necompetenţei generale a instanţelor şi, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 1 noiembrie 2018.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a respins ca neîntemeiată excepţia necompetenţei generale a instanţelor, invocată de pârâtă, pentru considerentele expuse în cuprinsul respectivei încheieri.

Prin sentinţa civilă nr. 1771/2020 din 8 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a respins acţiunea privind pe reclamanta A. S.A. prin lichidator judiciar D. S.P.R.L. şi pe intervenienta E. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, în reprezentarea Ministerului Transportului, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe şi a încheierii din 17 septembrie 2020, apelanta-reclamantă A. S.A., prin lichidator judiciar D. S.P.R.L., şi apelanta-intervenientă E. S.R.L. au formulat apel, prin care au solicitat admiterea acestuia, schimbarea în tot a hotărârii atacate, omologarea raportului de expertiză contabilă judiciară, împreună cu suplimentul la acest raport, întocmit de expertul F., omologarea raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcţii căi ferate, drumuri şi poduri, întocmit de către expertul G., precum şi obligarea pârâtei la restituirea următoarelor sume: restituirea garanţiilor de reţineri monetare în cuantum de 1.095.801,77 euro şi restituirea garanţiilor de execuţie în cuantum de 1.022.497,69 RON.

Pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. a formulat apel incident împotriva aceleiaşi sentinţe, solicitând anularea acesteia şi respingerea cererii de chemare în judecată, ca urmare a admiterii uneia dintre cele 3 excepţii invocate în faţa instanţei de fond.

Prin decizia civilă nr. 1419A din 30 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a admis apelul principal formulat de apelanta-reclamantă A. S.A., prin lichidator judiciar D. S.P.R.L., şi de apelanta-intervenientă E. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1771 din 8 octombrie 2020 şi a încheierii din 17 septembrie 2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A.; s-a schimbat sentinţa civilă apelată, în sensul că: s-a admis cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta A. S.A. prin lichidator judiciar D. S.P.R.L. şi continuată de intervenienta E. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A.; pârâta a fost obligată să restituie intervenientei suma de 1.095.801,77 euro, echivalentul în RON la data restituirii, reprezentând garanţii de reţineri monetare constituite în temeiul contractului nr. x/19.03.2003; de asemenea, pârâta a fost obligată să restituie intervenientei suma de 1.022.497,69 RON, reprezentând garanţii de bună execuţie constituite în temeiul contractului nr. x/19.03.2003; în temeiul art. 44 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, intimata-pârâtă a fost obligată la plata către stat a sumei de 15.707,07 RON, cu titlu de facilitate de la plata taxei judiciare de timbru, acordată apelantei-interveniente E. S.R.L.; în temeiul art. 44 alin. (4), coroborat cu art. 41 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, s-a dispus comunicarea hotărârii judecătoreşti organelor de executare de la sediul intimatei-pârâte; s-a respins ca nefondat apelul incident formulat de apelanta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1771 din 8 octombrie 2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A. prin lichidator judiciar D. S.P.R.L. şi cu intimata-intervenientă E. S.R.L.

La data de 7 aprilie 2022 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2018*, recursul principal declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE împotriva deciziei civile nr. 1419A din 30 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE a solicitat casarea deciziei civile nr. 1419A din 30 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, cu consecinţa respingerii apelului formulat de intimata A. S.A. împotriva sentinţei primei instanţe, considerând că hotărârea recurată este criticabilă, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât instanţa de apel a pronunţat-o cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Astfel, s-a arătat că instanţa de fond în mod corect a înlăturat concluziile expertului G., care aşa cum reiese din înscrisurile existente la dosar sunt subiective, neîntemeiate şi contrare înscrisurilor depuse la dosar (în special procesul-verbal de recepţie finală nr. x/02.10.2014), însă instanţa de apel le-a menţinut, deşi din înscrisurile care au stat la baza întocmirii raportului, reiese contrariul celor reţinute de expert, în contextul în care expertiza a fost efectuată doar pe baza înscrisurilor aflate la dosar.

Recurenta-pârâtă a prezentat un istoric privind derularea contractului "Reabilitare DN66 - C4R3 Haţeg-Simeria, km 179+917 - km 210+516 - Reabilitare pasaj DN66, km 187+680, peste linia CF x Simeria - Petroşani, la km 23+350, loc. Bretea, jud. Hunedoara", pentru o corectă percepţie asupra situaţiei de fapt, menţionând că procesul-verbal de recepţie nu a fost contestat, iar reclamanta nu a formulat nicio obiecţiune.

Acesta este un act administrativ, fiind emis de o autoritate publică în vederea executării în concret a legii, ceea ce înseamnă că se bucură de o prezumţie relativă de legalitate şi autenticitate, făcând dovada celor reţinute în cuprinsul acestuia până la înscrierea în fals.

Reclamanta a achiesat la cele reţinute în procesul-verbal de recepţie finală nr. x, deoarece nu l-a contestat şi nici nu a notificat intimata cu privire la o posibilă situaţie contrată, celor reţinute în cuprinsul acestuia.

Faţă de argumentele prezentate, recurenta-pârâtă a apreciat că în mod legal şi temeinic a executat garanţiile de reţineri monetare, întrucât antreprenorul nu a finalizat lucrările care fac obiectul contractului. Acest aspect rezultă din însăşi cererea de chemare în judecată (pagina 5 alin. (3), iar antreprenorul A. S.A. recunoaşte că au rămas lucrări neexecutate.

Mai mult, acţiunea A. S.A., prin lichidator judiciar D. S.P.R.L., este neîntemeiată şi raportat la art. 86 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, susţinerile reclamantei cu privire la înlăturarea concluziilor expuse de către expertul tehnic G. în raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea "construcţii căi ferate drumuri şi poduri" sunt nefondate.

În opinia recurentei-pârâte, expertiza efectuată de dl. expert G. nu poate fi clasificată ca fiind o expertiză tehnică, ci doar o analiză subiectivă a actelor aflate la dosar.

Faptele prezentate în cuprinsul cererii de recurs au condus la executarea garanţiei de bună execuţie în vederea realizării lucrărilor neterminate de către antreprenor şi remedierea defecţiunilor acestora notificate în perioada de garanţie.

Recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE a angajat cheltuieli prin D.R.D.P. TIMIŞOARA în vederea remedierii degradărilor şi cheltuieli cu personalul în scopul realizării proiectului pentru lucrările neexecutate de antreprenor.

Totodată, recurenta-pârâtă a menţionat că expertul G. a interpretat în mod eronat dispoziţiile Normativului A.N.D. 554/200, întrucât în acest act nu există nicio dispoziţie care să reglementeze efectuarea de către administratorul drumului a reparaţiilor drumului, în perioada de garanţie a lucrărilor.

Aşadar, se poate observa faptul că expertul a avut o abordare superficială şi subiectivă faţă de beneficiar în cadrul raportului de expertiză, iar constatările sale efectuate doar în baza înscrisurilor existente la dosar sunt în neconcordanţă cu conţinutul înscrisurilor administrate ca probă.

În drept, recursul principal a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recursul principal declarat în cauză de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE a fost comunicat intimatei-reclamante A. S.A., prin lichidator judiciar D. S.P.R.L., precum şi intimatei-interveniente E. S.R.L., la data de 18 aprilie 2022, cu menţiunea că au obligaţia de a depune întâmpinare, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare.

La data de 30 mai 2022, conform plicului ataşat, intimata-intervenientă E. S.R.L. a depus la dosar întâmpinare la recursul promovat de pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, prin care a invocat excepţia netimbrării/insuficientei timbrări a recursului, excepţia tardivităţii recursului şi excepţia nulităţii acestuia . Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

De asemenea, intimata-intervenientă E. S.R.L. a declarat recurs incident, prin care a solicitat admiterea acestuia, cu consecinţa admiterii în parte a apelului formulat în cauză.

Pe calea recursului incident, recurenta-intervenientă E. S.R.L. a solicitat ca, în situaţia în care se va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, să se dispună admiterea în parte a apelului promovat de E. S.R.L., pentru argumentele prezentate în scris.

În drept, recursul incident a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ. (conform precizărilor de la dosar).

Întâmpinarea şi recursul incident formulate de intimata-intervenientă E. S.R.L. au fost comunicate, la data de 9 iunie 2022, recurentei-pârâte COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, cu menţiunea de a depune la dosar, în termen de cel mult 10 zile de la comunicare, răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la recursul incident.

La data de 26 octombrie 2022 recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE a depus note de şedinţă cu privire la întâmpinarea şi recursul incident formulat de intervenienta E. S.R.L., prin care a solicitat respingerea recursului incident, ca nefondat.

Conform art. 493 alin. (2) - (4) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, deci, anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, a fost întocmit un raport asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, raport care, după analiza acestuia în completul de filtru, a fost comunicat părţilor, cu menţiunea că acestea pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.

La data de 18 noiembrie 2022 recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE a transmis la dosar punct de vedere la raport, prin care a invocat, cu titlu de excepţie, nulitatea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, având în vedere că dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. au fost abrogate anterior formulării cererii de recurs, respectiv prin Legea nr. 310/2018. Consideră că abrogarea unei legi este diferită de completarea sau modificarea acesteia.

În accepţiunea recurentei, normele privitoare la aplicarea în timp a legii civile sau a legii de procedură civilă guvernează doar situaţia concursului de legi, adică situaţia în care există o reglementare nouă şi una veche, cu forme şi conţinuturi distincte. Legea veche este şi rămâne legea veche.

În caz de abrogare completă şi definitivă a legii vechi, nu există lege nouă. Abrogarea nu poate fi condiţionată şi este, potrivit legislaţiei în vigoare, întotdeauna definitivă.

Prin rezoluţia din 5 ianuarie 2023 s-a fixat termen pentru examinarea stadiului recursului, în completul de filtru, la data de 2 martie 2023.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., excepţia netimbrării recursului principal, excepţia tardivităţii declarării acestuia şi excepţia nulităţii aceluiaşi recurs, invocate de intimata-intervenientă E. S.R.L., precum şi excepţia nulităţii raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului principal, invocată de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, Înalta Curte reţine următoarele:

Cu privire la excepţia netimbrării recursului principal, se constată că este neîntemeiată şi urmează să fie respinsă. Astfel, se reţine că recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE a transmis la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 35.825,43 RON, respectiv ordinul de plată nr. x/02.11.2022 .

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii declarării recursului principal, prin prisma căreia se susţine că termenul legal de 30 de zile reglementat de art. 485 din C. proc. civ. a fost nesocotit, Înalta Curte reţine, de asemenea, că este neîntemeiată.

Sub acest aspect, se constată că decizia recurată a fost comunicată recurentei-pârâte COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE la data de 28 februarie 2022, aşa cum rezultă din dovada de înmânare aflată la dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, iar calea extraordinară de atac a fost transmisă, prin fax, la 16 martie 2022 şi la 17 martie 2022, prin poştă, astfel cum atestă data înscrisă pe plicul în care a fost expediată cererea de recurs, aflat la dosarul de recurs.

În considerarea celor anterior expuse, Înalta Curte va respinge excepţia netimbrării recursului principal şi excepţia tardivităţii declarării acestui recurs.

Referitor la excepţia nulităţii raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului principal, invocată de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, Înalta Curte reţine următoarele:

Conform prevederilor art. 24 din C. proc. civ., "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

Legea civilă nu retroactivează, legiuitorul optând pentru regula previziunii, potrivit căreia faza judecăţii, în întregul ei, este guvernată de dispoziţiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Acţiunea introductivă promovată de reclamanta A. S.A. a fost înregistrată la data de 21 februarie 2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, sub nr. x/2018, dată la care erau în vigoare dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ., care reglementau procedura de filtrare a recursurilor.

În consecinţă, în prezentul proces sunt incidente dispoziţiile din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18.12.2018, motiv pentru care se impune a fi respinsă excepţia nulităţii raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului principal, invocată de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE.

Excepţia nulităţii recursului principal, invocată de intimata-intervenientă E. S.R.L., în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este întemeiată şi va fi admisă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Aşadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau a mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă partea recurentă aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţa de apel, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE, deşi a indicat expres motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, criticile dezvoltate prin memoriul de recurs relevă, în realitate, nemulţumirea părţii faţă de interpretarea şi aprecierea probelor administrate, precum şi a situaţiei de fapt stabilite de către instanţa de apel.

Aceste dispoziţii legale au fost invocate în afara exigenţelor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât susţinerile părţii reprezintă trimiteri la elemente de fapt, care au fost deja analizate de instanţele de fond, prin prisma probatoriului administrat, fiind critici de netemeinicie cu privire la decizia recurată.

Analizând recursul principal, Înalta Curte observă că autoarea căii extraordinare de atac urmăreşte să obţină de la instanţa de recurs reaprecierea situaţiei de fapt cu privire la aspectele criticate şi reanalizarea probatoriului conform viziunii proprii asupra chestiunii litigioase.

În acest context, Înalta Curte aminteşte că examinarea instanţei de recurs este limitată de conţinutul introductiv al art. 488 din C. proc. civ. doar la criticile de nelegalitate, nu şi la cele de eventuală netemeinicie. O asemenea analiză nu mai poate fi făcută în etapa procesuală a recursului, faţă de art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., care, indicând că recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, îi consacră acestei căi de atac natura nedevolutivă; aşa fiind, reevaluarea situaţiei de fapt şi a probelor deja administrate nu mai poate fi supusă cenzurii şi în recurs, deoarece sistemul naţional de drept nu recunoaşte decât dublul grad de jurisdicţie, iar nu şi al treilea grad devolutiv.

Totodată, Înalta Curte reaminteşte că nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare din perspectiva rigorilor procedurale. O astfel de situaţie se constată şi în cauza de faţă, din moment ce, aşa cum s-a arătat, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar cel reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. a fost invocat doar formal.

Prin urmare, dând eficienţă prevederilor art. 496 alin. (1) teza a III-a, raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul principal declarat în cauză.

În ceea ce priveşte recursul incident formulat de recurenta-intervenientă E. S.R.L. împotriva aceleiaşi decizii, Înalta Curte urmează să constate că acesta a rămas fără efect, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Dispoziţiile art. 491 alin. (1) din C. proc. civ. stabilesc că "recursul incident şi recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 şi 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispoziţiile art. 488 rămân aplicabile", la alin. (2) din acelaşi cod stabilindu-se că "prevederile art. 474 se aplică în mod corespunzător".

Totodată, se reţine că în conformitate cu prevederile art. 472 alin. (2) C. proc. civ. dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect.

Având în vedere caracterul accesoriu al recursului incident în raport cu recursul principal şi faptul că recursului principal promovat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE urmează să i se aplice sancţiunea nulităţii, Înalta Curte constată că recursul incident formulat de recurenta-intervenientă E. S.R.L. va rămâne fără efect.

Faţă de cele anterior expuse, Înalta Curte urmează să admită excepţia nulităţii recursului principal, invocată de intimata-intervenientă E. S.R.L., să anuleze recursul principal declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE împotriva deciziei civile nr. 1419A din 30 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi să constate rămas fără efect recursul incident formulat de recurenta-intervenientă E. S.R.L. împotriva aceleiaşi decizii, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., raportat la art. 472 alin. (2) din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia netimbrării recursului principal şi excepţia tardivităţii declarării recursului principal, invocate de intimata-intervenientă E. S.R.L.

Respinge excepţia nulităţii raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului principal, invocată de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE.

Admite excepţia nulităţii recursului principal, invocată de intimata-intervenientă E. S.R.L.

Anulează recursul principal declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE împotriva deciziei civile nr. 1419A din 30 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Constată rămas fără efect recursul incident formulat de recurenta-intervenientă E. S.R.L. împotriva aceleiaşi decizii.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 martie 2023.