Pension revision appeal annulled as procedurally defective for failing to articulate specific grounds of illegality
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as procedurally defective, thereby leaving in force the appellate court's decision that dismissed the petition for revision. The dispute involved a civil request to revise a final administrative judgment regarding public pension rights on the grounds that it violated the res judicata authority of a prior labor law sentence, with the core legal issue being whether the triple identity of parties, cause, and object was met. The decisive legal basis for the outcome was the strict requirement under Articles 486–489 of the Code of Civil Procedure that an extraordinary appeal must contain specific, developed grounds of illegality corresponding to the statutory categories; the court found the appellant merely reiterated general dissatisfaction and substantive arguments from the initial revision petition without properly framing them as valid legal errors attributable to the appealed decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ; Pension revision appeal annulled as procedurally defective for failing to articulate specific grounds of illegality: Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2023
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la 24.03.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2021, revizuenta A. a solicitat în contradictoriu cu intimatele CASA NAŢIONALĂ DE PENSII PUBLICE, COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAŢII DIN CADRUL CASEI NAŢIONALE DE PENSII PUBLICE şi CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, anularea sentinţei civile nr. 785/04.03.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 (definitivă prin decizia civilă nr. 358/22.02.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal), în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru încălcarea autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 10108/15.11.2011 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2010.
Prin decizia civilă nr. 6 din 16 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată.
Împotriva acestei decizii A. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată.
Recurenta-revizuentă susţine în esenţă că în mod neîntemeiat Curtea de Apel a constatat că nu este îndeplinită în cauză condiţia triplei identităţi de părţi cauză şi obiect.
Recurenta-revizuentă redă dispoziţiile art. 509 şi art. 513 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi susţine prin ample considerente motivele pentru care cererea de revizuire formulată de către aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 7 şi 8 C. proc. civ.
Intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autoarea căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
De asemenea, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede expres sancţiunea nulităţii pentru recursul care cuprinde motive ce nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că susţinerile recurentei prin care arată că instanţa de apel în mod greşit a reţinut că în speţă nu este îndeplinită condiţia triplei identităţi de părţi, cauză şi obiect, nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate. Susţinerile recurentei nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., deoarece în cuprinsul motivelor de recurs nu se arată în concret dispoziţiile legale pretins încălcate ori greşit aplicate de către curtea de apel. De altfel, în expunerea motivelor de recurs au fost reluate argumentele exprimate în cererea de revizuire, cu privire la condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fără să fie dezvoltate motive de nelegalitate ce privesc hotărârea atacată.
Nemulţumirile generale ale recurentei, în sensul că cererea de revizuire formulată îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu pot constitui critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului.
Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că argumentele expuse de către recurentă nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 7 şi 8 C. proc. civ., indicate în mod formal de către autoarea recursului.
În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs prevăzute de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea deciziei civile nr. 6 din 16 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula recursul declarat de recurenta - revizuentă A. deciziei civile nr. 6 din 16 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta - revizuentă A. deciziei civile nr. 6 din 16 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2023.