Revision for contradictory judgments: prohibition on annuling the first rendered judgment and requirement of identity of parties
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the revision application filed by a trade union on behalf of its member, leaving the Court of Appeal’s final decision intact, which had dismissed the employee’s claim for the retroactive payment of a 15% job stability allowance and penal interest. The dispute concerned a labor law claim for unpaid wages and bonuses arising from a specific statutory provision, where the applicant sought to overturn the appellate judgment that had dismissed the initial lawsuit based on the finding that the lower court had incorrectly admitted the claim. The Supreme Court held that the revision was inadmissible because the applicant erroneously sought the annulment of the first rendered judgment rather than the subsequent contradictory one, as required by the doctrine that revision for contradictory judgments only permits annulling the second judgment that violated the *res judicata* of the first. Furthermore, the court determined that the cited decisions were not truly contradictory as they involved different parties, and that the issue of non-unified judicial practice cannot be remedied through the extraordinary remedy of revision. Key legal bases included Articles 509 and 511 of the Code of Civil Procedure regarding the grounds and deadlines for revision, specifically rejecting the invocation of the contradictory judgments ground (Article 509(1)(8)) due to procedural inadmissibility and lack of identity of parties.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ; Revision for contradictory judgments: prohibition on annuling the first rendered judgment and requirement of identity of parties: În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 148, 194, 517 alin. (4) şi 521 alin. (3) C. proc. civ., art. 7, 41, 160,. 268 alin. (1) şi 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, art. 28 din Legea 62/2011, art. 6 lit. b) şi art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 2 şi art. 3 din Capitolul II al Anexei 5 la Legea nr. 63/2011, art. 33 alin. (5) lit. c) de la art. I. 1 din O.U.G. nr. 20/2016, art. 1 alin. (5) din Constituţia României, art. 2 şi art. 3 din O.G. nr. 13/2011, art. 1530, 1531 şi 1535 C. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 februarie 2023
Deliberând asupra revizuirii, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27 iulie 2021 pe rolul Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, reclamantul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, prin reprezentat legal A., în numele şi pentru membrul de sindicat B., a chemat în judecată pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea acestuia la calculul şi plata sporului de stabilitate de 15% din salariul de bază, începând cu data de 01.03.2018, actualizat în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii, precum şi plata pe viitor a acestui spor, respectiv pe perioada cât membrul de sindicat va îndeplini condiţiile pentru acordarea dreptului şi în condiţiile menţinerii dispoziţiilor legale care prevăd acest spor.
De asemenea, s-a solicitat plata dobânzii legale penalizatoare pentru diferenţele de drepturi salariale cuvenite retroactiv, reprezentând sporul de stabilitate de 15% din salariul de bază aflat în plată, începând cu data naşterii dreptului şi până la plata sumei datorate.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 148, 194, 517 alin. (4) şi 521 alin. (3) C. proc. civ., art. 7, 41, 160,. 268 alin. (1) şi 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, art. 28 din Legea 62/2011, art. 6 lit. b) şi art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 2 şi art. 3 din Capitolul II al Anexei 5 la Legea nr. 63/2011, art. 33 alin. (5) lit. c) de la art. I. 1 din O.U.G. nr. 20/2016, art. 1 alin. (5) din Constituţia României, art. 2 şi art. 3 din O.G. nr. 13/2011, art. 1530, 1531 şi 1535 C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1474 din 11 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, fiind admisă cererea de chemare în judecată formulată de către Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, în numele şi pentru membrul de sindicat B., având ca obiect drepturi băneşti.
A fost obligat pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea să calculeze şi să plătească reclamantei sporul de stabilitate în cuantum de 15% din salariul de bază, începând cu data de 01.03.2018 şi pe viitor, pe perioada îndeplinirii condiţiilor pentru acordare şi până la intervenirea unei dispoziţii legale contrare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
De asemenea, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor acordate de la data scadenţei şi până la data plăţii efective.
2. Împotriva acestei sentinţe pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea a formulat apel.
Prin decizia civilă nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, s-a admis apelul declarat de pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea, împotriva sentinţei civile nr. 1474 din 11 octombrie 2021 pronunţate de Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, fiind schimbată în tot hotărârea primei instanţe, în sensul respingerii ca nefondată a cererii de chemare în judecată.
5. La data de 21 decembrie 2022, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, în numele şi pentru membru de sindicat B., împotriva deciziei civile nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.
În motivarea cererii, revizuentul a prezentat parcursul judiciar al litigiului şi a invocat caracterul potrivnic al deciziei a cărei revizuire o solicită, în raport de hotărârea dată în dosarul nr. x/2022, soluţionat definitiv prin decizia civilă nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.
S-a învederat astfel că, prin decizia civilă nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire se solicită, s-a admis apelul formulat de pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea, fiind schimbată în tot sentinţa apelată, în sensul respingerii ca nefondată a cererii de chemare în judecată. Or, în sens contrar, prin decizia nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta Şcoala Gimnazială Alexandru Cicurencu Tulcea, fiind menţinută soluţia primei instanţe de admitere a pretenţiilor reclamanţilor.
Potrivit revizuentului, la nivelul Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă există hotărâri contradictorii, prin unele acordându-se reclamanţilor parţial drepturile salariale cuvenite, prin altele fiind respinse definitiv cererile de chemare în judecată. Deşi nu a invocat direct şi expres excepţia autorităţii de lucru judecat în apel, a menţionat în faţa curţii de apel că aceeaşi instanţă a pronunţat o serie de hotărâri contradictorii, în unele dosare existând chiar aceleaşi părţi şi acelaşi obiect, dar soluţii diferite.
Drept urmare, revizuentul a solicitat admiterea cererii, anularea în tot a deciziei civile nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021 şi acordarea sporului de stabilitate începând cu data de 01.03.2018, actualizarea sumei rezultate cu rata inflaţiei, precum şi plata pe viitor a drepturilor salariale cuvenite, reprezentând majorări sau creşteri ale salariului de bază aflat în plată, pe perioada cât reclamanta îndeplineşte condiţiile pentru acordarea drepturilor în cauză, precum şi plata dobânzii legale penalizatoare pentru aceste sume, începând cu data naşterii dreptului şi până la data efectuării plăţii.
În drept, s-a invocat art. 509 alin. (1) pct. 5 coroborat cu pct. 8 C. proc. civ.
Intimatul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea nu a depus întâmpinare.
Analizând cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele care succed:
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, care permite retractarea unei hotărâri judecătoreşti în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Cererea de revizuire formulată în cauză este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 coroborat cu pct. 8 C. proc. civ., în motivarea acesteia arătându-se că decizia nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire se solicită, este contrară deciziei nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.
Revizuentul a arătat că a primit decizia nr. 394/CM a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă la data de 29 noiembrie 2022, astfel încât sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., fiind aplicabil termenul de revizuire prevăzut la art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu cel de la art. 511 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.
Înalta Curte reţine însă că expunerea revizuentului se rezumă la caracterul pretins divergent al deciziilor nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021 şi nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, subsumându-se astfel doar ipotezei prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În consecinţă, argumentele dezvoltate de revizuent se circumscriu exclusiv motivului de revizuire de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că termenul de introducere a cererii de revizuire aplicabil în cauză este cel prevăzut la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nefiind incidente dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicate de revizuent.
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea poate fi solicitată atunci când există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Pentru a fi incident motivul de revizuire reprezentat de contrarietatea de hotărâri, printre altele, legea prevede expres condiţia ca, prin hotărârile potrivnice, să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. În alţi termeni, pe calea revizuirii, trebuie să fie solicitată anularea celei de a doua hotărâri, pronunţate cu încălcarea autorităţii judecătoreşti a primei hotărâri.
Aşadar, soluţia pe care o poate pronunţa instanţa de revizuire în caz de încuviinţare a cererii este de a anula cea de a doua hotărâre, potrivnică în raport cu prima, anularea primei hotărâri, drept consecinţă a admiterii revizuirii, nefiind admisibilă.
În cauză, s-a cerut revizuirea deciziei nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, cu motivarea că aceasta este contrară deciziei nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.
Or, decizia nr. 224/CM pronunţată la 18 mai 2022 în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire este vizată, este anterioară deciziei nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2022, fiind prima decizie dată dintre cele două hotărâri, pretins divergente.
Solicitându-se revizuirea celei dintâi hotărâri dintre cele arătate ca fiind potrivnice, Înalta Curte reţine caracterul inadmisibil al cererii cu care a fost sesizată.
Mai mult decât atât, pretinsa contrarietate de hotărâri invocată de revizuent constă, în realitate, în maniera diferită de soluţionare a unor cereri similare, nu identice, întrucât deciziile indicate drept potrivnice nu au fost pronunţate între aceleaşi părţi or, identitatea de părţi reprezintă un element al autorităţii de lucru judecat.
Nu în ultimul rând, chestiunile ce privesc practica neunitară a instanţelor nu pot fi remediate prin intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, în numele şi pentru membrul de sindicat B., împotriva deciziei civile nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, în numele şi pentru B. împotriva deciziei civile nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2023.