Supplementary application of general insolvency suspension exceptions to insurer bankruptcy under Law 85/2014

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2023

Asupra recursului cu care a fost învestită, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 18.11.2020, sub nr. x/2020, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au chemat în judecată pe pârâta H. S.A. şi intervenienta-forţată I., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta la plata daunelor înregistrate ca urmare a decesului numitei J., victimă a unui accident rutier.

Prin sentinţa civilă nr. 2383/11.10.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis în parte cererea, a obligat pârâta la plata sumei 50.000 euro către fiecare dintre reclamanţii C., D. şi E., a sumei 30.000 euro către fiecare dintre reclamanţii G. şi F., a sumei de 3.000 euro către fiecare dintre reclamanţii B. şi A., cu titlu de daune morale şi a sumei de 12.608,87 RON către reclamantul C., cu titlu de daune materiale, respingând în rest acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta H. S.A. a declarat apel.

Prin cererea formulată la 16.03.2022, apelanta-pârâtă, prin lichidator judiciar K., a solicitat suspendarea judecăţii cauzei, dat fiind că prin sentinţa nr. 507/09.02.2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva sa.

Prin încheierea din 21.06.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în temeiul art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, a constatat suspendată judecata apelului.

Împotriva acestei încheieri, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

În motivare, au arătat, în esenţă, că pronunţarea încheierii recurate s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, sens în care au invocat incidenţa în cauză a motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ.

Astfel, au afirmat că interpretarea instanţei de apel, în sensul că situaţiile de excepţie prevăzute de art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 nu se aplică şi în cazul reglementat de art. 262 din Legea nr. 85/2014, respectiv falimentul societăţilor de asigurare/reasigurare, este greşită.

Contrar instanţei de prim control judiciar, au apreciat că din interpretarea paragrafelor 16-22 ale deciziei nr. 690/2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 210/18.03.2019, rezultă că prevederile art. 262 din Legea nr. 85/2014 derogă de la art. 75 din acelaşi act normativ, şi nu doar de la alin. (1) al acestui text de lege.

Din această perspectivă, au susţinut că instanţa de apel a ignorat considerentele obligatorii ale deciziei sus-menţionate, deşi potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie şi deciziei nr. 454/2018, pronunţată de Curtea Constituţională, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 836/01.10.2018, aceasta avea obligaţia să ţină cont şi să aplice dezlegările date de instanţa de contencios constituţional.

În opinia recurenţilor, în speţă, suspendarea de drept a cauzei nu se impunea, întrucât erau pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.

La 17.10.2022 intimata-pârâtă a depus note de şedinţă prin care a solicitat constatarea încetării procesului, în temeiul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, având în vedere că sentinţa civilă nr. 507/09.02.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, prin care s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva sa, a rămas definitivă prin decizia nr. 655/20.04.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Luând în analiză, cu prioritate, cererea intimatei-pârâte privind încetarea judecăţii, Înalta Curte urmează a o respinge, pentru considerentele ce succed:

Recursul are ca obiect încheierea din 21.06.2022, prin care instanţa de apel a dispus suspendarea de drept a judecării apelului declarat de intimata-pârâtă, în temeiul art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, fiind promovat în temeiul art. 414 C. proc. civ., care stabileşte, cu valoare de regulă generală, posibilitatea formulării căii de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care se dispune suspendarea judecăţii.

Totodată, se cuvine subliniat faptul că Legea nr. 85/2014 nu cuprinde dispoziţii speciale de procedură cu privire la calea de atac ce poate fi exercitată împotriva unei încheieri de suspendare a judecăţii, motiv pentru care, în lipsa unor norme derogatorii, devine aplicabilă norma generală de la art. 414 C. proc. civ., recursul nefiind supus dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Mai mult, dispoziţiile art. 75 alin. (1) privind încetarea procesului nu sunt incidente în cauză, de vreme ce acestea vizează cererile şi acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului, nu şi hotărârile de suspendare a judecăţii, care sunt susceptibile de exerciţiul căii de atac a recursului, în temeiul art. 414 C. proc. civ.

În acest context, constatând că dispoziţiile art. 75 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2014 nu sunt incidente în cauză, Înalta Curte va respinge cererea intimatei-pârâte privind încetarea judecăţii.

În continuare, analizând decizia atacată prin prisma motivelor de casare invocate, Înalta Curte constată următoarele:

În prealabil, se cuvine subliniat că faţă de precizările apărătorului recurenţilor de la termenul din 25.01.2023, în sensul că solicită casarea încheierii atacate în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., examenul de legalitate a hotărârii recurate urmează a se realiza şi prin prisma acestui caz de casare.

Astfel, autorii căii de atac critică legalitatea încheierii recurate din perspectiva interpretării şi aplicării greşite de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 75 şi ale art. 262 din Legea nr. 85/2014.

În speţă, faţă de deschiderea procedurii falimentului faţă de intimata-pârâtă, instanţa de prim control judiciar a constatat suspendată judecata apelului declarat de această parte împotriva hotărârii primei instanţe, în baza dispoziţiilor art. 262 din Legea nr. 85/2014, apreciind că acestea nu se corelează cu cele ale art. 75 alin. (2) din aceeaşi lege, care reglementează situaţiile de excepţie în care măsura suspendării de drept nu se aplică.

Conform art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, "Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acţiunilor judiciare sau extrajudiciare şi a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societăţii de asigurare/reasigurare debitoare. Creanţele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului şi se supun examinării şi înscrierii lor în tabelul creanţelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs."

Art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 prevede că nu sunt supuse suspendării de drept căile de atac promovate de debitor împotriva acţiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii.

Asupra interpretării şi aplicării normelor legale evocate a statuat atât instanţa de contencios constituţional prin decizia nr. 690/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 210/18.03.2019, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin decizia nr. 19/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1061/02.11.2022, care, deşi nu fusese pronunţată la momentul judecării cererii de suspendare formulată de intimată, se impune în această fază procesuală, în temeiul art. 517 alin. (4) C. proc. civ.

Prin aceste decizii s-a statuat faptul că excepţiile de la regula suspendării de drept, reglementate în cuprinsul primului capitol al titlului II - "Procedura insolvenţei", capitol care, de altfel, poartă denumirea "Dispoziţii comune", sunt aplicabile şi în procedura falimentului unei societăţi de asigurare/reasigurare.

Această interpretare a fost justificată atât pe conţinutul art. 242 din Legea nr. 85/2014, în temeiul căruia art. 262 alin. (4) şi (5) din aceeaşi lege - ca dispoziţie cu caracter special - se completează cu prevederile art. 75 alin. (2) din acelaşi act normativ, în condiţiile în care norma specială nu dispune altfel şi, în măsura compatibilităţii, cu falimentul societăţii de asigurare/reasigurare.

Aşadar, dispoziţiile art. 262 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 85/2014 au caracter derogatoriu, determinat de specificitatea falimentului societăţilor de asigurare/reasigurare, numai în măsura în care conţin soluţii legislative diferite.

Cu toate acestea, dacă respectivele texte normative nu dispun în sens diferit în raport cu norma generală - art. 75 alin. (2) din aceeaşi lege, aceasta din urmă se aplică în completare, în mod obligatoriu, pentru toate situaţiile nereglementate diferit, evident, cu condiţia să nu existe vreo situaţie care face inaplicabilă obiectiv norma generală, ceea ce nu este cazul în speţă.

Prin urmare, instanţa de apel nu putea exclude de la aplicare dispoziţiile cu caracter general cu care norma specială se completează - art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, de vreme ce, în cauză, apelul a aparţinut debitorului intrat în insolvenţă ulterior declanşării procesului, iar această împrejurare atrăgea incidenţa ipotezei de excepţie de la teza suspendării de drept, prevăzută la lit. a) a textului de lege citat.

Or, înlăturând de la aplicare dispoziţiile art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, instanţa de apel, în mod greşit a constatat că în cauză a intervenit suspendarea de drept a cauzei, pronunţând încheierea atacată cu încălcarea normelor legale.

Faţă de cele ce preced, nu se poate reţine depăşirea de către instanţa de apel a atribuţiilor puterii judecătoreşti, aceasta nestabilind dispoziţii general obligatorii prin încheierea atacată şi neinterferând cu domeniul puterii legislative sau al puterii executive, incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., trebuind a fi înlăturată.

Totodată, se impune sublinierea faptului că recurenţii-reclamanţi justifică un interes personal, legitim şi actual în prezenta cale de atac, după cum au afirmat prin reprezentant, în faţa acestei instanţe, în condiţiile în care, ca titulari ai demersului judiciar, ai cererii de chemare în judecată, sunt prejudiciaţi prin întreruperea cursului judecăţii, urmare a adoptării măsurii suspendării, vătămarea acestora constând tocmai în imposibilitatea obţinerii unui titlu executoriu. Aşadar, interesul judiciar al acestora se circumscrie avantajului de a intra în posesia unui titlu executoriu împotriva intimatei-pârâte, debitoare în procedura insolvenţei, vizând despăgubirile la care sunt îndreptăţiţi urmare a producerii riscului asigurat, în temeiul căruia să se adreseze FGA în scopul îndestulării creanţei, context în care, o prezumtivă agravare a situaţiei lor juridice, în urma reluării judecăţii apelului părţii adverse, apare ca fiind consimţită tacit, asumată.

În consecinţă, constatând că în cauză sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., măsura suspendării aplicându-se cu nerespectarea prevederilor art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, Înalta Curte, în temeiul art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, va casa încheierea atacată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe de apel în vederea continuării judecării apelului pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de intimata-pârâtă H. S.A. privind încetarea judecăţii.

Admite recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F. şi G. împotriva încheierii din 21.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2020.

Casează încheierea atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecării apelului pârâtei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2023.