Gas contract termination compensation: Cassation appeal annulled for insufficient motivation, upholding award to supplier

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 08.12.2020 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 1.415,005,20 RON (1.189.080 RON la care se adaugă TVA în valoare de 225925,20 RON), reprezentând compensaţie ca urmare a denunţării unilaterale a Contractului pentru vânzare-cumpărare de gaze naturale nr. x/04.12.2019, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1733 din 23.06.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost admisă cererea de chemare în judecată. A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.415.005,20 RON reprezentând contravaloarea contraprestaţiei ca urmare a denunţării unilaterale a contractului de vânzare-cumpărare de gaze naturale nr. x/04.12.2019. A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 17.755,05 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru).

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel B. S.R.L..

Prin decizia civilă nr. 860 din 25 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost respins apelul ca nefondat.

Împotriva aceste decizii, B. S.R.L. a formulat recurs. Motivele de recurs sunt, în esenţă, următoarele:

Recurenta-pârâtă solicită casarea deciziei recurate şi a sentinţei instanţei de fond arătând că instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale; hotărârea a fost pronunţată de un alt judecător decât cel care a luat parte dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată cu încălcarea legii; instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti; prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Totodată, recurenta-pârâtă arată că a solicitat primei instanţe efectuarea unei expertize de specialitate, care să stabilească întinderea obiectului cererii introductive şi temeiul legal al sumei având în vedere contestarea acesteia sub toate aspectele.

Recurenta-pârâtă susţine că a solicitat intimatei-reclamante A. S.A. diminuarea preţului la gaze naturale, faţă de scăderea comenzilor, cum s-a procedat şi cu ceilalţi parteneri.

De asemenea, recurenta arată că nu a avut cunoştinţă de existenţa clauzelor abuzive introduse de intimat în contract. Potrivit recurentei, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează în detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Totodată, recurenta solicită analizarea Contractului ofertat cu anexa nr. 1- Terminologie şi următoarele unde nu se regăseşte explicaţia prevederilor art. 14 alin. (1) din Contractul semnat şi art. 15 pct. 3. În acest mod, intimata-reclamantă a procedat la utilizarea unor mijloace ilicite cu scopul obţinerii unui folos patrimonial injust.

În final, recurenta-pârâtă solicită să se constate încălcarea unor norme de procedură imperative având în vedere că nemenţionarea probei cu expertiză de specialitate poate fi asimilată cu nesocotirea principiilor contradictorialităţii, a dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.

Recursul a fost întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar, pe fondul cauzei, respingerea acestuia ca nefondat.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că recurenta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum total de 8.878 RON, potrivit chitanţelor aflate la fila x şi dosarul de recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

De asemenea, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede expres sancţiunea nulităţii pentru recursul care cuprinde motive ce nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că invocarea în mod formal a motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. nu reprezintă o argumentare în drept a vreunei critici care să permită încadrarea în motivele de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.. Redarea cazurilor de casare nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. deoarece în cuprinsul cererii de recurs autoarea căii de atac nu arată în concret dispoziţiile legale pretins încălcate ori greşit aplicate de către instanţa de apel.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, recurenta-pârâtă, în expunerea motivelor de recurs, a reluat critici exprimate în cererea de apel, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc hotărârea atacată. Astfel, susţinerile recurentei cu privire la interpretarea contractului şi a clauzelor abuzive, prezentate de aceasta drept motive de recurs nu conţin critici, în sens propriu, împotriva deciziei recurate, din moment ce nu sunt altceva decât afirmaţiile aceleiaşi părţi făcute în faţa instanţei de apel, care şi-au primit deja o rezolvare prin hotărârea atacată.

Prezentarea din nou a argumentelor expuse în cererea de apel nu răspunde exigenţelor cerute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., care impun invocarea unor critici care pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu permite determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii instanţei de apel.

Prin reluarea criticilor deja cenzurate de instanţa de apel, recurenta-pârâtă tinde să obţină o nouă verificare a susţinerilor sale, cu toate că legea recunoaşte doar dublul grad de jurisdicţie şi căile extraordinare de atac.

De aceea, chiar dacă prin decizia de apel se menţine hotărârea primei instanţe, al cărei raţionament este astfel confirmat, motivele de recurs trebuie să vizeze exclusiv obiectul căii de atac, care este constituit de decizia instanţei de prim control judiciar.

Totodată, Înalta Curte reţine că susţinerile recurentei-pârâte referitoare la aplicarea greşită a normelor de drept procesual, nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs, deoarece argumentele cu privire la principiile contradictorialităţii, a dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil sunt invocate în mod formal, fără a se arăta în concret cu ce a greşit Curtea de apel şi de ce normele procedurale nu au fost corect aplicate.

Nemulţumirile generale ale recurentei şi susţinerile legate de aspecte ce ţin de modalitatea de administrare a probatoriului, nu pot constitui critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului. Administrarea probatoriului şi stabilirea situaţiei de fapt este atributul instanţei devolutive, în recurs urmărindu-se conformitatea soluţiei cu normele de drept aplicabile.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 860 din 25 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 860 din 25 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2023.