Recurs inadmissible în conflicte de asigurări sociale: suprimarea căii de atac extraordinar conform art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 21 februarie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 13.05.2021, sub nr. x/2021, astfel cum a fost precizată la data de 26.10.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, recalcularea cuantumului pensiei stabilite prin Decizia din august 2014, adeverinţa nr. x din data de 03.08.2015 eliberată de B. S.R.L, adeverinţa nr. 1 eliberată de S.C C.. S.R.L, adeverinţa nr. x/28.08.2006 eliberată de S.C. D. S.A., Adeverinţa nr. x/20.09.1991 eliberată de S.C. Marmura S.A., adeverinţa nr. x/26.09.2002 eliberată de M.M.S.S. Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, adeverinţa nr. 23.01.2007, adeverinţa nr. x/26.10.2016, prin luarea în considerare şi valorificarea veniturilor brute prevăzute în detalii venituri suplimentare, a grupei a II-a de muncă în procent de 100%, spor vechime, prime, CO, conform deciziei şi adeverinţelor anterior menţionate, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, precum şi obligarea pârâtei la plata retroactivă a sumelor care nu au fost avute în vedere la emiterea deciziei din luna august 2014, începând cu data depunerii documentelor la Casa Municipală de Pensii şi până în prezent.

În drept, cererea a fost întemeiată pe Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin sentinţa civilă nr. 7737 din 10 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a declarat apel, prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 7737/2021/10.11.2021 şi admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins apelul declarat de reclamanta A., împotriva sentinţei civile nr. 7737/10.11.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII - a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a formulat recurs.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 263/2010.

Întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la 13 mai 2021, prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind, aşadar, supus procedurii de filtrare a recursului.

Ca atare, prin rezoluţia din 16 ianuarie 2023, s-a fixat termen la 21 februarie 2023 pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi acesta presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din acelaşi cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speţă, reclamanta a învestit Tribunalul Bucureşti la 13 mai 2021 cu o cerere în materia asigurărilor sociale, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

De asemenea, se reţine că dispoziţiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabilesc că:

"Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel", iar art. 155 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că:

"(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar, potrivit alin. (2), " Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Totodată, art. 156 din Legea nr. 263/2010 statuează că prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere că acţiunea a fost introdusă la 13 mai 2021, Înalta Curte reţine că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, potrivit cărora:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Aşadar, textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acţiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, întrucât vizează un conflict de asigurări sociale.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., conform căruia, "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)", coroborat cu alin. (2) al aceluiaşi articol:

"(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării", raportat la art. 152 şi art. 155 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia civilă nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 februarie 2023.