Appeal null for failure to substantiate constitutionality exception; decision final.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the appellant against Civil Decision No. 65/2022 of the Bucharest Court of Appeal (which had rejected as inadmissible the request to refer the constitutionality exception concerning art. 135(1) of the Criminal Code to the Constitutional Court). The Court found the appeal null because the appellant failed to demonstrate, per the duty set in Constitutional Court Decision No. 546/2020 and art. 486(1)(d) and (3) of the Civil Procedure Code, that the constitutionality exception met the admissibility conditions under art. 29(1)–(3) of Law No. 47/1992; the appellant's general grievances about the merits of the dispute were not substantive. The Court refused to examine a new "non-statal" exception filed during the hearing and deemed the annulled decision final.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 10 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ; Appeal null for failure to substantiate constitutionality exception; decision final: 65/2022 of the Bucharest Court of Appeal (which had rejected as inadmissible the request to refer the constitutionality exception concerning art. 135(1) of the Criminal Code to the Constitutional Court). The Court found the appeal null because the appellant failed to demonstrate, per the duty set in Constitutional Court Decision No. 546/2020 and art. 486(1)(d) and (3) of the Civil Procedure Code, that the constitutionality exception met the admissibility conditions under art. 29(1)–(3) of Law No. 47/1992; the appellant's general grievances about the merits of the dispute were not substantive. The Court refused to examine a new "non-statal" exception filed during the hearing and deemed the annulled decision final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict: the court annulled the appeal because the appellant failed to comply with the obligation to demonstrate the admissibility of the exception of unconstitutionality.
Procedural basis applied in the dispositive: the court applied this article to establish the appellant's obligation to prepare the appeal diligently, the breach of which led to the annulment.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2023
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 31.08.2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, petentul A. a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului.
Dosarul a fost înregistrat la 12.09.2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2022a1.1.1.
La data de 22.09.2022 petentul a depus la dosar cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 135 (1) din C. pen., arătând că acest text instituie în fapt, prin omisiune, o imunitate de jurisdicţie penală pentru stat şi autorităţi publice.
Prin decizia nr. 65/2022 din 22.09.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Împotriva acestei decizii, a formulat recurs A..
Motivele de recurs sunt în esenţă următoarele:
Recurentul susţine că decizia atacată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, iar materia în discuţie nu este de drept civil.
Recurentul mai arată că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe norme de drept constituţional şi drept internaţional. Totodată arată că prin cererea de chemare în judecată a susţinut încălcarea continuă a dreptului la viaţă de către stat şi a solicitat soluţionarea cererii de reparaţie în temeiul art. 52 din Constituţie. Autorul recursului mai arată că în lipsa legii naţionale de punere în executare a art. 52 din Constituţie în cazul vătămărilor aduse de stat prin infracţiuni, acesta s-a adresat autorităţii judecătoreşti cu solicitarea de a colabora cu statul pentru a pune în executare dispoziţiile constituţionale în vederea constituirii cadrului legal pentru apărarea cetăţenilor români împotriva vătămărilor autorităţilor.
În drept, recurentul a indicat art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimaţii nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Împotriva deciziei nr. 65/2022 din 22.09.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 135 (1) din C. pen., recurentul a formulat recurs.
Cu toate că, prin intermediul exercitării acestei căi de atac, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)- (3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte reţine că, prin Decizia nr. 546/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 944 din 14 octombrie 2020, instanţa de contencios constituţional a statuat că "autorului excepţiei, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate."
În cauză, Înalta Curte reţine că nemulţumirile generale ale recurentului şi susţinerile legate de aspecte ce ţin de fondul litigiului, nu constituie critici cu privire la respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, întrucât acesta nu arată în concret de ce excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 135 (1) din C. pen. îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)- (3) din Legea nr. 47/1992.
Având în vedere că prin considerentul 15 al aceleiaşi decizii mai sus menţionate, Curtea Constituţională a statuat că pregătirea, în condiţiile legii, a căilor de atac promovate reprezintă obligaţia părţii interesate, care trebuie să manifeste diligenţă în acest sens, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că autorul prezentului demers judiciar nu s-a conformat acestei obligaţii, motiv pentru care, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 65/2022 din 22 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Cu privire la excepţia de "nestatalitate" formulată de către recurent prin cererea depusă în prezentul dosar la 18 ianuarie 2023, instanţa supremă reţine că nu o va analiza deoarece nu este o veritabilă cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 65/2022 din 22 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2023.