Negative jurisdictional conflict resolved: Gorj Tribunal assigned jurisdiction over auction-based superficies dispute
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by designating the Gorj Tribunal as the competent court to hear the case, favoring no party on the merits. The claimant sought the suspension of several acts (an address, two minutes, a response, and subsequent related documents) arising from a public auction for the onerous establishment of a superficies right over land in the commune's private domain; the Bucharest Tribunal declined material jurisdiction finding the dispute civil, and the Novaci Court declined, citing the value exceeding 200,000 RON and the failure to rule on territorial jurisdiction. Decisively, the Court held that administrative jurisdiction is not *intuitu personae* and, under Articles 8(2), 14(1), and 2(1)(c¹) of Law No. 554/2004, does not apply because the procedure concerned private-domain assets and did not involve public works, services, or procurement, so no administrative contract could result; therefore, under Articles 95(1), 94(1)(k), and 107 of the Civil Procedure Code, the tribunal has material jurisdiction and the Gorj Tribunal territorial jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 C. proc. civ, art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved: Gorj Tribunal assigned jurisdiction over auction-based superficies dispute: The claimant sought the suspension of several acts (an address, two minutes, a response, and subsequent related documents) arising from a public auction for the onerous establishment of a superficies right over land in the commune's private domain; the Bucharest Tribunal declined material jurisdiction finding the dispute civil, and the Novaci Court declined, citing the value exceeding 200,000 RON and the failure to rule on territorial jurisdiction. Decisively, the Court held that administrative jurisdiction is not *intuitu personae* and, under Articles 8(2), 14(1), and 2(1)(c¹) of Law No. 554/2004, does not apply because the procedure concerned private-domain assets and did not involve public works, services, or procurement, so no administrative contract could result; therefore, under Articles 95(1), 94(1)(k), and 107 of the Civil Procedure Code, the tribunal has material jurisdiction and the Gorj Tribunal territorial jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the High Court to rule on the negative conflict of jurisdiction and determine the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 februarie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la 28.09.2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâţii Consiliul Local Săcelu şi U.A.T. Comuna Săcelu, solicitând suspendarea adresei nr. x/12.09.2022, a proceselor-verbale nr. x/06.09.2022 şi nr. y/06.09.2022, a răspunsului nr. x/16.09.2022, precum şi a tuturor actelor subsecvente întocmite în temeiul acestora, până la soluţionarea definitivă a cauzei care face obiectul dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 5040/13.10.2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia propriei necompetenţe materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanta urmăreşte suspendarea unor acte referitoare la rezultatul procedurii licitaţiei organizate în vederea constituirii, cu titlu oneros, a dreptului de superficie asupra terenurilor ce aparţin domeniului privat al comunei Săcelu,iar asemenea acte nu sunt administrative, nici prin obiectul lor şi nici printr-o stipulaţie expresă a legii, astfel că litigiul este unul civil, iar nu unul circumscris contenciosului administrativ.
La rândul său, prin sentinţa nr. 1288/07.12.2022, Judecătoria Novaci a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de reclamantă, a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanta nu a solicitat suspendarea contractului de constituire cu titlu oneros a dreptului de superficie şi că prima instanţă sesizată nu a justificat determinarea ca instanţă competentă a Judecătoriei Novaci, câtă vreme, atât valoarea totală a superficiei, cât şi preţul de pornire a licitaţiei depăşesc valoarea de 200.000 de RON. A apreciat că Tribunalul Bucureşti a omis să se pronunţe asupra excepţiei necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâta U.A.T. Comuna Săcelu, care a solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ., şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, pentru următoarele considerente:
Disputa litigioasă a intervenit în cursul unei proceduri de licitaţie publică derulată pentru constituirea unui drept de superficie cu titlu oneros asupra unor bunuri imobile, aparţinând domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale Comuna Săcelu, judeţul Gorj; preţul de pornire a licitaţiei a fost superior valorii de 200.000 RON.
Jurisdicţia instanţei de contencios administrativ nu este una intuitu personae, calitatea de instituţie sau autoritate publică a uneia din părţi neatrăgând competenţa instanţei de contencios administrativ, care intervine doar în cazurile şi condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, "Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun."
Iar potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente (…), persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Raportat la obiectul cererii, competenţa instanţei de contencios administrativ ar putea fi reţinută numai în măsura în care contractul ce se încheie la finalul procedurii este un contract administrativ, potrivit definiţiei reţinute în Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c)1), care asimilează actelor administrative "contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice (…)".
Faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că finalizarea procedurii derulată de pârâţi nu este susceptibilă să se finalizeze cu încheierea unui contract administrativ, pe de o parte, întrucât bunurile cu privire la care pârâţii au organizat procedura de licitaţie nu sunt bunuri proprietate publică şi, pe de altă parte, pentru că procedura nu vizează executarea de lucrări de interes public, prestarea de servicii publice sau achiziţii publice.
Aşa fiind, competenţa de soluţionare a cauzei pendinte va reveni instanţei civile de drept comun, determinată potrivit regulilor cuprinse în C. proc. civ.: potrivit art. 95 pct. 1 raportat la art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., competenţa materială revine tribunalului, iar teritorial, Tribunalului Gorj, faţă de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ.
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 şi art. 135 C. proc. civ., expunând condiţiile conflictului de competenţă nu restrâng dreptul instanţei care emite regulatorul de a identifica instanţa competentă potrivit legii; aşadar, dispoziţiile legale citate nu exclud desemnarea unei instanţe terţe pentru judecarea cauzei.
Aşadar, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 15 februarie 2023.