Shareholder damages claim upheld as time-barred; appeal annulled for procedural non-compliance.

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2023

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, sub număr de dosar x/2018, reclamanta U.A.T. ORAŞUL PREDEAL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la plata către Altitudinea 1040 Predeal S.R.L., a sumei de 25.688 RON, cu titlu de prejudiciu cauzat de exercitarea funcţiei de administrator, urmând ca prejudiciul efectiv să rezulte din raportul de expertiză contabilă ce se va efectua.

În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul s-a făcut vinovat de săvârşirea mai multor abateri de legalitate constatate prin raportul de control nr. x/10.02.2015 întocmit de Curtea de Conturi, potrivit căruia abaterile de legalitate se împart în două perioade: perioada nefiscalizată cuprinsă între 22.12.2012 - 9.01.2013, când societatea nu a eliberat bonuri fiscale, şi perioada fiscalizată, cuprinsă între 9.01.2013 - 31.12.2013, când societatea a încasat venituri din două feluri de activităţi din parcări şi din vânzări mărfuri promoţionale şi de artizanat, faţă de care lipsesc 94 de rapoarte zilnice.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prescripţiei, arătând că prin raportul de control din 10.02.2014 s-a constatat un prejudiciu de 25.688 RON faţă de care nu s-au formulat obiecţii, iar acţiunea a fost introdusă peste termenul de prescripţie de 3 ani.

Prin sentinţa civilă nr. 45/C din 24. februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtul A. şi, în consecinţă, a respins cererea formulată de reclamanta U.A.T. ORAŞUL PREDEAL în calitate de asociat unic al S.C. Altitudinea 1040 Predeal S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul A..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta U.A.T. ORAŞUL PREDEAL, prin Primar, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate şi, pe cale de consecinţă, admiterea acţiunii.

Prin decizia civilă nr. 982/Ap din 8 septembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, a fost respinsă cererea de apel formulată de apelanta U.A.T. ORAŞUL PREDEAL.

Prin aceeaşi decizie, a fost respinsă cererea intimatului A. privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta U.A.T. ORAŞUL PREDEAL a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 982/Ap din 8 septembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.

Recurenta-reclamantă U.A.T. ORAŞUL PREDEAL invocă motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care prevede că hotărârea poate fi casată când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Critică decizia atacată motivat de împrejurarea că instanţa de apel a stabilit în mod eronat termenul de la care curge prescripţia extinctivă a acţiunii în răspundere a administratorului societăţii cu răspundere limitată, deşi a preluat în considerentele sale căile de atac exercitate asupra raportului de control nr. x/10.02.2015 şi a deciziei 52/18.10.2015, întocmite de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Braşov.

Astfel, susţine recurenta, numai după respingerea recursului de către Curtea de Apel Braşov prin decizia civilă nr. 843/2016 (dosar x/2016), actele menţionate au rămas definitive, ţinând cont şi de faptul că decizia a fost anulată în parte în faţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Potrivit art. 2523 C. civ., prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui, iar potrivit art. 2528 C. civ., prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.

In aceste condiţii, arată recurenta, termenul de prescripţie general de 3 ani a început să curgă din anul 2016, acţiunea introductivă fiind înregistrată la data de 28.11.2018, în termenul prevăzut de lege.

Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, pe cale de consecinţă, admiterea apelului şi admiterea acţiunii în răspundere.

Intimatul-pârât A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului pentru nemotivare şi, în subsidiar, respingerea recursului.

Prin încheierea de şedinţă din 16 noiembrie 2022, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu menţiunea că părţile pot depune puncte de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare; niciuna dintre părţi nu a depus punct de vedere la raport

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la data de 8 februarie 2023.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, în raport cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi Cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Din analiza dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Totodată, se observă că neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului de recurs este sancţionată cu nulitatea cererii de recurs.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac de reformare în care se analizează strict conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile.

Deşi recurenta-reclamantă U.A.T. ORAŞUL PREDEAL a indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se constată că susţinerile sale nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de casare strict reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Susţinând că au fost încălcate şi greşit interpretate şi aplicate dispoziţiile legale, se apreciază că recurenta urmăreşte în realitate ca instanţa supremă să cenzureze stabilirea de către instanţa de apel a situaţiei de fapt, aspect care ţine de temeinicia hotărârii şi care nu cade sub controlul de legalitate în calea de atac a recursului, în cadrul căreia, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., instanţa competentă stabileşte conformitatea hotărârii cu regulile de drept aplicabile.

Se apreciază că instanţa de recurs nu poate cenzura elementele în raport cu care instanţa de apel a stabilit debutul termenului de prescripţie, cele relevate de către recurentă reprezentând aspecte ataşate situaţiei de fapt.

Astfel, stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune vizează reevaluarea situaţiei de fapt reţinută de instanţele anterioare, în raport de dovezile administrate, asupra căreia nu se poate realiza controlul judiciar în recurs, faţă de actuala structură a acestei căi extraordinare de atac.

Expunerea unor opinii despre dezlegările date împrejurărilor analizate de instanţa de apel, indicarea formală a unor texte legale (art. 2523 C. civ., art. 2528 C. civ.), fără să se susţină o minimă argumentaţie în drept care să situeze criticile în sfera temeiurilor de casare reglementate expres de C. proc. civ., nu pot să atragă nicio analiză, fiind chestiuni ce contravin specificului căii de atac a recursului.

Aşa fiind, Înalta Curte reţine că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici de nelegalitate susceptibile de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prevăd că, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., anulează sau respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs, soluţionând această cale de atac, verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile anterior menţionate, obligaţie care revine sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

În considerarea celor ce preced, constatând că recurenta-reclamantă nu s-a conformat obligaţiei reglementată de dispoziţiile art. 488 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula recursul, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă UAT ORAŞUL PREDEAL, PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 982/Ap din 8 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2023.