Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2642/2022 AI generated

Inadmissibility of cassation against appellate judgment on revision action due to legality of remedies principle

Case Number Decizia nr. 2642/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal (recurs) as inadmissible, thereby upholding the appellate decision that had previously rejected the substantive claims for lack of active procedural standing; consequently, the first-instance judgment obligating the defendant company to pay approximately 1.3 million RON for unpaid design services and penalties remains in force. The dispute centered on a revision action (acțiune în revizuire) initiated by creditors against a final commercial judgment to overturn the debt recognition, where the appellants also attempted an oblique appeal on behalf of an insolvent debtor, arguing that the lower courts erroneously treated the debtor's insolvency and passivity as a defect in procedural standing rather than a mere admissibility condition under the New Civil Code. The decisive legal basis for the dismissal was the strict principle of the legality of remedies, specifically Article 513(5) of the Code of Civil Procedure, which stipulates that a judgment rendered on a revision request is subject only to the same appeal channels as the original judgment being revised; since the underlying judgment was a first-instance decision only susceptible to appeal, the subsequent appellate decision rendered on the revision became final and could not be challenged by cassation appeal, rendering the high court's intervention legally impermissible regardless of the substantive arguments regarding procedural standing.

Legislator headnote

AI generated

art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 663 alin. (2) C. proc. civ, art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ, art. 39 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, art. 6 C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation against appellate judgment on revision action due to legality of remedies principle: Potrivit recurenţilor, decizia civilă recurată a fost pronunţată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 C.E.D.O., art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
revision of a judgment principle of legality article of civil procedure standing to appeal insolvency procedural defect

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă la data de 7 aprilie 2014 sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 1.305.090,10 RON, din care 862.200 RON, contravaloare servicii de proiectare şi realizare documentaţii tehnice pentru obiectivele energetice eoliene Săcele 5-6 şi Piatra 1-3; 379.368 RON, penalităţi de întârziere calculate conform art. 7.1 din contractul cadru de proiectare nr. x/2010 şi contractului din 26.06.2008 modificat prin actul adiţional nr. x/10.06.2009; a sumei de 51.659,79 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de realizare a unor documentaţii şi studii de mediu aferente obiectivelor energetice eoliene Săcele 5-6; 5.381,23 RON, reprezentând contravaloare servicii de realizare de memorii tehnice faza DTAC pentru obiective energetice eoliene Staţie Piatra 20/220kV şi Piatra LEA 220 kV; 6.481,08 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 57.041,02 RON, de la data de 30.12.2011 şi până la data de 31.03.2014, penalităţi de întârziere de 0,05% pe zi întârziere aferente debitului de 862.200 RON, dobânda legală aferentă sumei de 570.41,02 RON, de la data de 01.04.2014 şi până la plata efectivă şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 887 din 20 aprilie 2016, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii S.C. A. S.R.L., S.C. A. S.R.L., PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C.I.I. B. şi S.C. A. S.R.L., PRIN ADMINISTRATOR STATUTAR C., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. şi intervenientul C..

A fost admisă cererea de intervenţie în interesul alăturat reclamantei.

A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a următoarelor sume: 150.000 RON rezultate din derularea contractului nr. x/02.03.2010; 712.200 RON din derularea contractului din 26.06.2008; 66.000 RON penalităţi de întârziere de 0,05% pe zi, calculate până la data de 31.03.2014, aferente debitului principal de 150.000 RON, rezultate din derularea contractului nr. x/02.03.2010; 313.368 RON, penalităţi de întârziere de 0,05% pe zi, calculate până la data de 31.03.2014, aferente debitului principal de 712.200 RON, rezultat din derularea contractului din 26.06.2008; penalităţi de întârziere de 0,05% pe zi, ce vor curge în continuare de la data de 01.04.2014 şi până la achitarea debitelor principale, penalităţi aferente debitelor principale de 150.000 RON rezultate din derularea contractului nr. x/02.03.2010, respectiv de 712.200 RON, din derularea contractului din 26.06.2008; 57.041,02 RON, sume datorate în baza comenzilor transmise în vederea realizării documentaţiilor şi studiilor de mediu aferente obiectivelor energetice eoliene Săcele 5-6, memoriilor tehnice faza DTAC pentru obiectivele energetice eoliene Staţie 20/220Kv şi Piatra LEA 220kv; 6.323,12 RON, dobândă legală aferentă debitului de 57.041,02 RON, calculată până la data de 31.03.2014; dobânda legală aferentă debitului de 57.041,02 RON, cursă în continuare de la 01.04.2014 până la momentul achitării debitului.

Prin decizia civilă nr. 200 din 23 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost anulat apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 887 din 20 aprilie 2016, pronunţate de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, ca netimbrat.

La data de 23 aprilie 2020, pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă s-a înregistrat cererea de chemare în judecată formulată de revizuenta A., în contradictoriu cu intimatele A. S.R.L. - în insolvenţă şi A. S.R.L. - în insolvenţă, prin care s-a solicitat, în temeiul art. 1.560 noul C. civ. şi art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., revizuirea sentinţei comerciale nr. 887 din 20 aprilie 2016, pronunţate de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014 * şi schimbarea în integralitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulate de A. S.R.L.; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1400 din 08 decembrie 2020, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a revizuentei A. şi a respins revizuirea formulată în contradictoriu cu intimaţii A. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. B. şi A. S.R.L., prin D.., împotriva sentinţei comerciale nr. 887/20.04.2016, pronunţate de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014, ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.

A obligat revizuenta către intimata A. S.R.L. la plata sumei de 2.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată şi către intimatul-intervenient C. la plata sumei de 2.975 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel E. şi F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi susţinând admisibilitatea apelului formulat pe calea acţiunii oblice.

Prin decizia civilă nr. 375 din 22 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual active a apelanţilor.

A fost respins apelul promovat de apelanţii-revizuenţi G. şi F. împotriva sentinţei civile nr. 1400 din 08 decembrie 2020, pronunţate de Tribunalul Constanţa în dosar nr. x/2020, în contradictoriu cu intimaţii A., A. S.R.L., prin administrator special H. S.R.L., A. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. B., A. S.R.L., prin administrator statutar C. şi intimatul intervenient C., ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală.

A fost respinsă cererea de amendare a apelanţilor, ca nefondată.

Au fost obligaţi apelanţii la plata sumei de 2.500 RON către intimatul C. şi 2.500 RON către intimata A. S.R.L., reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 375 din 22 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, au declarat recurs recurenţii G. şi F., motivele fiind, în esenţă, următoarele:

Sub o primă critică, recurenţii susţin că soluţia de respingere a apelului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 663 alin. (2) C. proc. civ. şi a art. 1.560 alin. (1) din noul C. civ.

În susţinerea acestei critici, recurenţii arată că, în raport de art. 663 alin. (2) noul C. civ., pentru determinarea caracterului cert al creanţei nu prezintă importanţă contestarea formală a acesteia de către partea căreia i se opune înscrisul care atestă existenţa creanţei şi nici discuţiile contradictorii dintre părţile raportului juridic, creanţa fiind certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

O altă critică vizează încălcarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. şi aplicarea greşită a art. 1.560 alin. (1) noul C. civ.

În opinia recurenţilor, chiar dacă s-ar considera, contrar opiniei unanime a doctrinei de specialitate, că dovedirea insolvabilităţii debitorului reprezintă o condiţie pentru formularea acţiunii oblice, aceasta ar reprezenta o condiţie pentru admisibilitatea acţiunii oblice sau pentru justificarea unui interes şi nicidecum o condiţie în funcţie de care instanţa de judecată poate aprecia dacă partea care a formulat acţiunea pe cale oblică are calitate procesuală activă sau nu.

Totodată, nici dispoziţiile art. 1.560, art. 1.561 din noul C. civ. şi niciun alt text normativ nu prevăd condiţia obligatorie ca titularul acţiunii oblice să dovedească "că pasivitatea debitorului prin neexercitarea căii de atac ar determina insolvabilitatea acestuia".

Recurenţii apreciază, de asemenea, că soluţia de respingere a apelului ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă este nelegală, fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., cu aplicarea greşită a art. 1.560 alin. (1) din noul C. civ. şi a art. 39 alin. (1) din Legea nr. 51/1995.

Potrivit recurenţilor, dovedirea pasivităţii debitorului în numele căruia au formulat apelul pe cale oblică constituie o condiţie necesară pentru admisibilitatea acţiunii oblice şi nu constituie o condiţie în funcţie de care se apreciază dacă partea care a formulat acţiunea pe cale oblică are calitate procesuală activă sau nu.

Recurenţii apreciază că, în condiţiile în care Curtea de Apel Constanţa a respins apelul ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală, considerentele trebuia să conţină motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi nu motive care nu au nicio legătură cu aceasta.

Or, deşi instanţa de judecată a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale active, în mod nelegal, a făcut aprecieri şi cu privire la îndeplinirea altor condiţii specifice acţiunii oblice.

Astfel, în opinia recurenţilor, instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile art. 1.560 alin. (1) noul C. civ., care prevăd doar condiţia ca debitorul să refuze sau să neglijeze să exercite drepturile şi acţiunile sale, fiind irelevant motivul pentru care debitorul refuză sau neglijează să exercite drepturile şi acţiunile sale.

Totodată, la data de 09.12.2020, avocaţii recurentei au luat la cunoştinţă că nu vor mai reprezenta societatea A., or, în raport de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, cunoscând faptul că nu mai au mandat pentru a reprezenta această societate, nu pot fi reţinute motivele instanţei de apel, conform cărora nu i se poate reproşa intimatei A. că nu a atacat o hotărâre comunicată la domiciliul avocatului său care, în exercitarea mandatului de asistenţă juridică, avea obligaţia să exercite şi calea de atac.

În drept, cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

La 27 decembrie 2021, recurenţii au depus motive de recurs de ordine publică, acestea fiind următoarele:

Potrivit recurenţilor, decizia civilă recurată a fost pronunţată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 C.E.D.O., art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 C. proc. civ.

În acest sens, recurenţii susţin că decizia civilă nr. 375/22.09.2021 pronunţată în prezenta cauză are o motivare identică cu cea cuprinsă în decizia civilă nr. 263/31.05.2021, în dosarul nr. x/2020, dosar în care completul de judecată din faza apelului era compus din preşedinte I. şi judecător J., rezultând că şi decizia pronunţată în dosarul nr. x/2020 este identică cu decizia pronunţată în dosarul nr. x/2020, chiar dacă şi în aceste două cauze, completele de judecată erau total diferite.

Potrivit art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene "Orice persoană ale cărei drepturi şi libertăţi garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în faţa unei instanţe judecătoreşti, în conformitate cu condiţiile stabilite de prezentul articol. Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public şi într-un termen rezonabil, în faţa unei instanţe judecătoreşti independente şi imparţiale, constituită în prealabil prin lege (...)".

Mai arată recurenţii că, potrivit jurisprudenţei C.E.D.O., între garanţiile dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţie, se înscrie şi obligaţia tribunalelor de a-şi motiva deciziile.

Recurenţii invocă şi decizia nr. 33/2018, pronunţată de Curtea Constituţională a României, susţinând că motivele de recurs sunt de ordine publică, întrucât invocă încălcarea unor dispoziţii legale imperative, respectiv încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat atât la nivelul C.E.D.O., cât şi la nivel constituţional, în condiţiile în care deciziile civile nr. 263/31.05.2021 şi nr. 237/19.05.2021, pronunţate de completuri diferite de judecată şi care priveau părţi diferite, au o motivare identică.

La 14 februarie 2022, intimatul-intervenient C. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a recurenţilor şi respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul-intervenient invocă şi nulitatea recursului, în raport de art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., susţinând că motivele dezvoltate în memoriul de recurs nu se circumscriu motivelor de casare invocate de recurenţi.

La 21 februarie 2022, intimata A. S.R.L. - în insolvenţă, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor de judecată.

La 22 februarie 2022, C.I.I. K., în calitate de lichidator judiciar al intimatei A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenţii au formulat răspuns la întâmpinarea intimatului-intervenient C., solicitând respingerea excepţiilor şi argumentelor intimatului, ca neîntemeiate şi admiterea recursului.

La 8 martie 2022, recurenţii au formulat răspunsuri la întâmpinările intimatei A. S.R.L. şi a intimatei A. S.R.L., solicitând respingerea excepţiilor şi argumentelor intimatelor, ca neîntemeiate şi admiterea recursului.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a constatat că recursul nu este admisibil.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din 19 octombrie 2022, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

La 9 noiembrie 2022, recurenţii au depus note scrise, arătând că nu sunt de acord cu concluziile raportului, recursul fiind admisibil.

Înalta Curte, analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata A. S.R.L., prin administrator special H. S.R.L., şi de intimatul-intervenient C., a cărei analiză este prioritară în respectarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., urmează să o admită, pentru considerentele care vor fi dezvoltate în cele ce urmează.

Înalta Curte reţine că, prin sentinţa civilă nr. 887 din 20 aprilie 2016, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2014, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii S.C. A. S.R.L., S.C. A. S.R.L., PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C.I.I. B. şi S.C. A. S.R.L., PRIN ADMINISTRATOR STATUTAR C., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. şi intervenientul C..

A fost admisă cererea de intervenţie în interesul alăturat reclamantei.

A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a următoarelor sume: 150.000 RON rezultate din derularea contractului nr. x/02.03.2010; 712.200 RON din derularea contractului din 26.06.2008; 66.000 RON penalităţi de întârziere de 0,05% pe zi, calculate până la data de 31.03.2014, aferente debitului principal de 150.000 RON, rezultate din derularea contractului nr. x/02.03.2010; 313.368 RON, penalităţi de întârziere de 0,05% pe zi, calculate până la data de 31.03.2014, aferente debitului principal de 712.200 RON, rezultat din derularea contractului din 26.06.2008; penalităţi de întârziere de 0,05% pe zi, ce vor curge în continuare de la data de 01.04.2014 şi până la achitarea debitelor principale, penalităţi aferente debitelor principale de 150.000 RON rezultate din derularea contractului nr. x/02.03.2010, respectiv de 712.200 RON, din derularea contractului din 26.06.2008; 57.041,02 RON, sume datorate în baza comenzilor transmise în vederea realizării documentaţiilor şi studiilor de mediu aferente obiectivelor energetice eoliene Săcele 5-6, memoriilor tehnice faza DTAC pentru obiectivele energetice eoliene Staţie 20/220Kv şi Piatra LEA 220kv; 6.323,12 RON, dobândă legală aferentă debitului de 57.041,02 RON, calculată până la data de 31.03.2014; dobânda legală aferentă debitului de 57.041,02 RON, cursă în continuare de la 01.04.2014 până la momentul achitării debitului.

Împotriva acestei hotărâri, A. a formulat cerere de revizuire, iar prin sentinţa civilă nr. 1400 din 08 decembrie 2020, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a revizuentei şi a respins revizuirea formulată în contradictoriu cu intimaţii A. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. B. şi A. S.R.L., prin D.., împotriva sentinţei civile nr. 887 din 20 aprilie 2016, pronunţate de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014, ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel G. şi F., iar prin decizia civilă nr. 375 din 22 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual active a apelanţilor.

A fost respins apelul promovat de apelanţii-revizuenţi G. şi F. împotriva sentinţei civile nr. 1400 din 08 decembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosar nr. x/2020, în contradictoriu cu intimaţii A., A. S.R.L., prin administrator special H. S.R.L., A. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. B., A. S.R.L., prin administrator statutar C. şi intimatul intervenient C., ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală.

A fost respinsă cererea de amendare a apelanţilor, ca nefondată.

Au fost obligaţi apelanţii la plata sumei de 2.500 RON către intimatul C. şi 2.500 RON către intimata A. S.R.L., reprezentând cheltuieli de judecată.

Prezentul recurs are ca obiect decizia civilă nr. 375 din 22 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Articolul 513 alin. (5) C. proc. civ. statuează că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, în speţa dedusă judecăţii hotărârea revizuită fiind atacabilă cu apel.

Astfel cum reiese din dispoziţiile legale mai sus indicate, dacă s-a solicitat revizuirea unei hotărâri de primă instanţă ce a rămas definitivă prin neapelare sau care a fost atacată cu apel, care însă a fost respins sau anulat în temeiul unei excepţii procesuale, hotărârea ce se va pronunţa în revizuire este susceptibilă de apel. Poate fi atacată pe calea recursului hotărârea pronunţată într-o cerere de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri a instanţei de apel, care era susceptibilă de recurs, indiferent dacă recursul a fost exercitat sau nu.

În cauză, s-a solicitat revizuirea unei hotărâri de primă instanţa, iar împotriva hotărârii pronunţate în revizuire s-a exercitat calea de atac a apelului.

Raportat la aceste aspecte, reiese că decizia civilă nr. 375 din 22 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, este definitivă, nefiind atacabilă cu recurs, întrucât împotriva sentinţei civile nr. 887 din 20 aprilie 2016, pronunţate de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, a cărei revizuire s-a solicitat, nu se poate exercita această cale de atac, ci apel, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata A. S.R.L., prin administrator special H. S.R.L., şi de intimatul-intervenient C. şi va respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi G. şi F. împotriva deciziei civile nr. 375 din 22 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil. Constatând că intimatul-intervenient C. şi intimata A. S.R.L., prin administrator special H. S.R.L. nu au depus dovezi cu privire la efectuarea cheltuielilor de judecată, astfel cum impune art. 452 Cod procecdură civilă, Înalta Curte va respinge cererea formulată de aceşti intimaţi, cu privire la obligarea recurenţilor-reclamanţi la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata A. S.R.L., prin administrator special H. S.R.L., şi de intimatul-intervenient C..

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi G. şi F. împotriva deciziei civile nr. 375 din 22 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Respinge cererea formulată de intimatul-intervenient C. şi de intimata A. S.R.L., prin administrator special H. S.R.L. privind obligarea recurenţilor-reclamanţi la plata cheltuielilor de judecată.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2022.