Debtor’s recourse against definitive insolvency ruling held inadmissible under special-law finality rule.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal (recurs) brought by the debtor company, through its special administrator, against the Court of Appeal’s decision no. 529 of 30 March 2022, which had already dismissed the company’s appeal and upheld the first-instance ruling that rejected the challenge to the definitive creditors’ table for lack of active standing. The dispute arose in insolvency proceedings, where the special administrator had challenged a creditor’s registered claim of 227,747.10 RON in the definitive table, and the court held that because Article 43(1) of Law No. 85/2014 makes Court of Appeal decisions in insolvency matters definitive, and Article 483(2) of the Civil Procedure Code excludes recourse against decisions that the law subjects only to appeal, the extraordinary remedy of appeal was inadmissible under the principle *specialia generalibus derogant*; the decision was therefore final and not subject to further challenge.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ; Debtor’s recourse against definitive insolvency ruling held inadmissible under special-law finality rule: Astfel, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că "Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2022
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 5102 din 19.10.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2019 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de către administratorul judiciar al debitoarei A. S.R.L., B.., ca atare, a fost respinsă cererea formulată de contestatorul C. în contradictoriu cu intimata-debitoare A. S.R.L., prin administrator judiciar B.., şi cu intimata-creditoare D. Sucursala Bucureşti, având ca obiect "contestaţie la tabelul definitiv", ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă; de asemenea, s-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe civile a formulat apel C., în calitate de administrator special al A. S.R.L., solicitând admiterea acestuia, anularea sentinţei apelate, rejudecarea cauzei, în fond, de către instanţa de control, cu consecinţa eliminării/modificării, din tabelul definitiv, întocmit de către administratorul judiciar B., a creanţei D. Sucursala Bucureşti în cuantum de 227.747,10 RON.
În data de 10.01.2022, intimata B., administrator judiciar al A. S.R.L., a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei civile apelate.
Prin decizia civilă nr. 529 din 30 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respins apelul formulat de apelantul C., în calitate de administrator special al A. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 5102/19.10.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatele D., Sucursala Bucureşti, şi B., administrator judiciar al A. S.R.L., ca nefondat. A fost obligat apelantul la plata către intimata B., administrator judiciar al A. S.R.L., a sumei de 1.000 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., prin administrator special C..
Intimata B., administrator judiciar al A. S.R.L., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
La termenul din 24 noiembrie 2022, Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut următoarele:
Prin decizia atacată a fost respins apelul formulat de apelantul C., în calitate de administrator special al A. S.R.L., împotriva sentinţei primei instanţe prin care a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, contestaţia la tabelul definitiv al creanţelor.
O astfel de acţiune intră în tipologia acţiunilor pentru care legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului.
Astfel, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că "Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".
Dispoziţiile art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevăd că "dispoziţiile prezentei legi se completează în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură şi ale C. civ..".
Dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., în forma prevăzută de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, prevăd că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.".
Aşa fiind, având în vedere că Legea insolvenţei prevede în mod expres singura cale de atac ce poate fi exercitată în cadrul procedurii insolvenţei, iar C. proc. civ. reglementează norme cu caracter general, care se aplică în completare doar acolo unde legea specială nu prevede, în temeiul principiului fundamental de interpretare juridică specialia generalibus derogant, calea de atac extraordinară a recursului apare ca fiind inadmisibilă, hotărârea pronunţată de instanţa de apel având caracter definitiv, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., acesta se regăseşte în art. 457.
Potrivit acestui principiu, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin administrator special C., împotriva deciziei civile nr. 529 din 30 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin administrator special C., împotriva deciziei civile nr. 529 din 30 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte A. S.R.L., prin administrator judiciar B., şi D. SUCURSALA BUCUREŞTI.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2022.