Revision for contradiction of definitive judgments denied for lack of identity of parties between criminal and civil proceedings

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2021

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 1516 din 28.08.2018, pronunţată în dosarul penal nr. x/2017, Judecătoria Braşov a hotărât următoarele:

În baza art. 396 alin. (1), (3) si 10 C. proc. pen. coroborat cu art. 80 C. pen. a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) lit. g) C. pen. reţinută în sarcina inculpatei A..

În baza art. 81 C. pen. a aplicat inculpatei un avertisment.

A respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă B. S.R.L.

A obligat inculpata la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi partea civilă B. S.R.L.

Prin decizia penală nr. 155/AP din 26 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi partea civilă B. S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 1516 din data de 28.08.2018 a Judecătoriei Braşov, pe care a desfiinţat-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei.

Rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 287 alin. (1) lit. g) C. pen., Curtea de Apel Braşov a condamnat pe inculpata A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.200 RON (120 de zile amendă de câte 10 RON fiecare) pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti. A pus în vedere inculpatei prevederile art. 63 C. pen., în sensul că dacă nu execută, în tot sau în parte, pedeapsa amenzii, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare. A pus în vedere inculpatei că poate solicita plata eşalonată a amenzii potrivit prevederilor art. 559 alin. (2) C. proc. pen.. A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.

II. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la 05.05.2015, sub nr. x/2015, reclamanta B. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii C. S.R.L. şi Primarul Municipiului Braşov, ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să oblige pârâta C. S.R.L. la demolarea tuturor construcţiilor improvizate, executate fără autorizaţie de construire, adiacente chioşcurilor nr. 1 şi 2 din Poiana Braşov - parcarea D., iar, în caz de refuz, să fie autorizată reclamanta a efectua lucrările de demolare, pe cheltuiala pârâtei; să dispună rezilierea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, încheiat între pârâta 1 şi pârâtul 2, pentru o suprafaţă de teren de 10,25 mp, aferentă chioşcului nr. 1, proprietatea reclamantei; să dispună obligarea pârâtei C. S.R.L. la plata folosului de tras (echivalentul chiriei) pe ultimii 3 ani anteriori formulării cererii de chemare în judecată.

La 03.12.2015, reclamanta a precizat că înţelege să îndrepte eroarea materială strecurată în capătul 3 al cererii de chemare în judecată, în sensul că, în loc de "rezilierea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996" se va citi "anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996", solicitând a fi introduşi în cauză, în calitate de pârâţi, U.A.T. Municipiul Braşov, prin Primar, şi Consiliul Local al Municipiului Braşov, prin Primarul Municipiului Braşov.

Prin sentinţa civilă nr. 5651/2017 din 31.05.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu din 24.07.2017, Judecătoria Braşov a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

A respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes a reclamantei, în formularea cererii de chemare în judecată.

A respins, ca neîntemeiată, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantei, în promovarea capătului de cerere privind anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI BRAŞOV şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI BRAŞOV.

A admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi exerciţiu a pârâtului CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAŞOV şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. S.R.L. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei entităţi lipsite de capacitate procesuală de folosinţă şi exerciţiu.

A admis în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect "obligaţie de a face - anulare act - pretenţii", formulată de reclamanta B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii C. S.R.L. şi U.A.T. MUNICIPIUL BRAŞOV, prin Primar, în sensul că:

A constatat nulitatea absolută parţială a contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, în privinţa obiectului acestuia, în limita celor stabilite prin sentinţa civilă nr. 10552, pronunţată la 26.06.2013, de Judecătoria Braşov - în ceea ce priveşte linia de hotar dintre imobilul înscris în CF nr. x Braşov sub nr. top x nr. cadastral x, proprietatea reclamantei, şi imobilul înscris în C.F. x Braşov, sub nr. top x, proprietatea Statului Român, pe aliniamentul actual existent, respectiv pe aliniamentul punctelor 42-24-1-2-3 din anexa 34 la expertiza tehnică nr. x/09.04.2013, parte integrantă din această sentinţă, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 592/R/04.07.2017, pronunţată de Tribunalul Braşov, prin care s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantei B. S.R.L. asupra spaţiului căsuţă de lemn de 7 mp - Chioşcul nr. 1.

A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. ca, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să desfiinţeze construcţia realizată în lipsa autorizaţiei de construire (şarpantă de acoperire ieşită în consolă, închidere spaţiu de sub partea şarpantei existente), în caz contrar, reclamanta fiind autorizată a efectua aceste lucrări, pe seama şi cheltuiala pârâtei.

A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. ca, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să ridice elementele având caracter provizoriu, ex. tarabe de prezentare a produselor, umbrele, care împiedică accesul facil şi în bune condiţii al reclamantei la chioşcul nr. 1, în caz contrar, reclamanta fiind autorizată a efectua lucrările de ridicare a acestor obstacole, pe seama şi cheltuiala pârâtei.

A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. la a-i plăti reclamantei suma de 7.306,035 RON (echivalentul a 1.650 euro - 150 euro/lună), reprezentând lipsă folosinţă/folos netras de reclamantă, ca urmare a neexploatării spaţiului căsuţă de lemn de 7 mp - Chioşcul nr. 1. în perioada 04.07.2014 - 05.05.2015.

A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. să-i plătească reclamantei B. S.R.L. cheltuieli de judecată, după cum urmează: 4.500 RON, onorarii experţi, 155 RON, taxa judiciară de timbru aferentă capetelor 1-3 din cererea de chemare în judecată, şi 437,05 RON, taxa judiciară de timbru aferentă capătului 4 al cererii de chemare în judecată, în limita pretenţiei admise.

A luat act că cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu avocat, vor fi solicitate de reclamantă pe cale separată.

A obligat-o pe reclamanta B. S.R.L. să le plătească pârâţilor PRIMARUL MUNICIPIULUI BRAŞOV, U.A.T. BRAŞOV, prin Primar şi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAŞOV cheltuieli de judecată în cuantum de 1.860 RON, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel reclamanta B. S.R.L. şi pârâta C. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 1140/A din 20.11.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat de apelanta S.C. B. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 5651 din data de 31.05.2017, pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care a schimbat-o în parte, şi în consecinţă:

A constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, încheiat între pârâtul Municipiul Braşov, prin Primar, în calitate de locator, şi pârâta C. S.R.L., în calitate de chiriaş.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

A respins apelul declarat de apelanta C. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 5651 din data de 31.05.2017 pronunţate de Judecătoria Braşov.

În baza art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., a obligat-o pe intimata-apelantă C. S.R.L să-i achite apelantei-intimate B. S.R.L. suma de 3.000 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs B. S.R.L şi C. S.R.L., aceasta din urmă declarând şi recurs incident. De asemenea, C. S.R.L. a formulat recurs şi împotriva încheierii din data de 11.09.2020 a instanţei de apel.

Prin decizia civilă nr. 308/Ap/2021 din 2 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, s-au respins recursurile formulate de recurenţii B. S.R.L. şi C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul UAT Municipiul Braşov, prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 1140/A/20.11.2020 a Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2015, care a fost menţinută.

S-a respins ca inadmisibil recursul incident formulat de recurenta C. S.R.L. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Împotriva acestei din urmă decizii, precum şi împotriva deciziei civile nr. 1140/A din 20.11.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2015 de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, revizuenta C. S.R.L. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de revizuire, autoarea căii de atac a susţinut că hotărârile a căror anulare parţială o solicită prin prezenta cerere de revizuire încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat a considerentelor deciziei penale definitive nr. 155/AP/26.02.2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2017, având ca părţi pe societatea B. S.R.L., în calitate de parte civilă, şi pe administratorul revizuentei, dna A., în calitate de inculpat.

Revizuenta reia o serie de considerente ale instanţei penale din decizia evocată şi conchide că din acestea reiese existenţa răspunsului Primăriei Braşov, prin care aceast a precizat că revizuenta deţine acord de funcţionare pentru un chioşc amplasat pe un teren aparţinând domeniului public, în baza contractului de închiriere nr. x/08.02.1996.

Prin urmare, apreciază că este evident că acest chioşc nu se află amplasat pe proprietatea B. S.R.L., întrucât în suprafaţa de 247 mp teren a societăţii B. S.R.L., dobândită de la Statul Român prin intermediul declaraţiei autentificate sub nr. x/13.02.2012 al B.N.P. E. şi F., îndreptată prin încheierea nr. 15/13.02.2012, nu se include deloc suprafaţa de 10,25 mp teren ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996.

În realitate, susţine revizuenta, utilizând suprafaţa de 247 mp cedată de Statul Român, B. S.R.L. a putut invoca cu succes accesiunea imobiliară artificială în dosarul nr. x/2011, dobândind prin efectul dispozitivului deciziei civile nr. 592/R/04.07.2014 a Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ si Fiscal, o suprafaţă de 7 mp. Însă, menţionează că această suprafaţă face parte nu din chioşcul Arta, ci din chioşcul vecin, respectiv chioşcul achiziţionat de către revizuentă de la societatea G. S.R.L (G.) în temeiul contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 17 septembrie 1998 şi a facturii fiscale seria x nr. x/17.09.1998.

Arată că ultima frază a considerentelor deciziei penale precizează expres că amplasamentul pe care este situată construcţia provizorie a societăţii inculpatei (adică chioşcul Arta edificat pe terenul ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996) nu face obiectul litigiului în care partea civilă este implicată, adică litigiul având ca obiect tragerea la răspundere penală a doamnei A. pentru faptul că a montat un lacăt pe uşa de acces a chioşcului G., proprietatea părţii civile.

În continuare, revizuenta redă considerentele instanţei penale de la pag. 11, despre care susţine că atestă faptul că, însăşi partea civilă, respectiv societatea B. S.R.L., a depus la dosar un înscris din care rezultă foarte clar că revizuenta nu deţine contract de închiriere cu Primăria Braşov pentru terenul aferent chioşcului din care a fost evacuată de partea civilă (adică G.), ci deţine contract de închiriere pentru un alt chioşc comercial (adică pentru chioşcul Arta, pe care îl deţine şi astăzi în proprietate şi care se află edificat pe terenul proprietatea Statului Român, CF. nr. x Braşov sub nr. top x).

Prin urmare, apreciază că dispozitivul şi considerentele deciziei civile nr. 1140/A/20.11.2020 pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015, care consideră că este necesară anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996 pe motiv că vizează suprafaţa de teren pe care se află chioşcul pe care a fost nevoită să îl lase în deplină proprietate şi posesie societăţii B. S.R.L. şi din care revizuenta a fost evacuată, încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat a considerentelor deciziei penale definitive nr. 155/AP/26.02.2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, din care rezultă contrariul.

Menţionează că instanţa de apel din dosarul nr. x/2015 ar fi soluţionat flagrant greşit capătul de cerere vizând anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996 din două mari motive: pentru că, deşi a insistat în etapa procesuală a apelului cu formularea de adrese către Primăria Municipiului Braşov pentru a se depune schiţa originală de identificare a terenului ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996 (schiţă de a cărei existenţă se menţionează chiar în art. 1 din contract), răspunsurile autorităţii au fost în sensul că aceasta nu a putut fi identificată; pentru că, deşi a arătat în cuprinsul concluziilor orale şi a celor scrise nouă argumente în sensul că chioşcul dobândit de societatea B. S.R.L. prin efectul deciziei civile nr. 592/R/04.07.2014 a Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal este G., şi că acesta nu este edificat pe suprafaţa de teren ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, instanţa de apel le-ar fi ignorat în totalitate, neexistând în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită nicio menţiune privind motivul înlăturării lor.

Se solicită instanţei de revizuire să constate că sunt decisive considerentele deciziei instanţei penale pe care se bazează prezenta cerere de revizuire, sprijinind soluţia de condamnare deoarece evidenţiază situaţia de fapt în care s-a săvârşit infracţiunea (ultimul paragraf al paginii nr. 8 şi continuarea de pe pagina nr. 9) şi conturează modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate inculpatei (primul paragraf al paginii nr. 11).

Totodată, arată că, deşi decizia penală a fost depusă în cadrul apelului în dosarul nr. x/2015, revizuenta nu a invocat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat a considerentelor deciziei penale, iar acesta nu a fost pus în discuţia părţilor.

Conchide că se impune anularea şi a deciziei instanţei de recurs, respectiv decizia civilă nr. 308 din 02.07.2021, pronunţată de către Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2015, ca urmare a interpretării oferite de doctrina de specialitate a primei părţi a prevederilor art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. şi precizează că a solicitat, prin cererea de revizuire, inclusiv trimiterea cauzei spre rejudecarea apelurilor Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a soluţiilor oferite de doctrina juridică, în lipsa existenţei unui temei de drept expres în cuprinsul prevederilor art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., în varianta normativă în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată în dosarul nr. x/2015, respectiv 05.05.2015.

Cererea de revizuire a fost comunicată intimaţilor la 20.08.2021.

La 26 octombrie 2021, intimata B. S.R.L. a depus la dosar note de şedinţă prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire.

La 17 noiembrie 2021, intimaţii Consiliul Local al Municipiului Braşov, prin Preşedinte, Primarul Municipiului Braşov şi U.A.T. Municipiul Braşov, prin Primar au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, întrucât nu este îndeplinită tripla identitate de obiect, de părţi şi de cauză.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea […] poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Trebuie subliniat că, în cauză, nu sunt aplicabile modificările aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018, deci nici forma modificată a art. 513 alin. (4) C. proc. civ. referitoare la încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Or, în cauză, este evident că procesul a început anterior modificărilor legislative prin care a fost extinsă sfera de aplicare a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv la 05.05.2015, aşa cum reiese din înscrisul aflat la pag. 5 vol. I dosar judecătorie nr. x/2015

Rezultă că, potrivit normelor aplicabile în prezenta cauză, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat şi are în vedere situaţia în care, prin cea de-a doua hotărâre se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorităţii lucrului judecat". Prin această reglementare s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situaţiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze şi neobservându-se existenţa autorităţii de lucru judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispoziţii nu se pot duce la îndeplinire.

Condiţiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea revizuirii întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt întrunite în cauză.

În primul rând, trebuie remarcat faptul că revizuenta a invocat încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, fără a susţine că între cele două procese, primul penal şi al doilea civil, ar fi întrunită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Condiţiile anterior menţionate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerinţe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Pentru a exista identitate de părţi, este necesar ca părţile din dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se cere să fie identice cu cele din dosarele în care s-au pronunţat hotărârile în raport cu care se invocă existenţa unei contrarietăţi.

Instanţa supremă observă că dosarul penal nr. x/2017 a avut ca părţi pe inculpata A. şi pe partea civilă B. S.A., în timp ce dosarul în care s-au pronunţat deciziile a cărei revizuire se cere, nr. 9907/197/2017 şi nr. 9907/197/2015*, au avut ca părţi pe reclamanta B. S.R.L. şi pe pârâţii Consiliul Local al Municipiului Braşov, prin Preşedinte, C. S.R.L., Primarul Municipiului Braşov şi U.A.T. Municipiul Braşov, prin Primar.

În speţă nu se poate reţine contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identităţii de părţi făcând de prisos analizarea celorlalte condiţii impuse de norma legală.

Pentru aceste motive, constatând că nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 din acelaşi act normativ, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1140/A din 20 noiembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 şi împotriva deciziei civile nr. 308/Ap/2021 din 2 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1140/A din 20 noiembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017 şi a deciziei civile nr. 308/Ap/2021 din 2 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2021.