Pension revision recusal: Impartiality doubts from prior case law used as basis for contested judgment

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ la 5 martie 2019, sub numărul x/2019, contestatorul A. a chemat în judecată intimata Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

1. stabilirea corectă a punctajului mediu anual aferent stagiului de cotizare şi, implicit, a cuantumului pensiei ce i se cuvine cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare;

2. aplicarea corectă a stagiului complet de cotizare, potrivit modificărilor legislative, cu privire la utilizarea stagiului complet de cotizare pentru stabilirea punctajului mediu anual ce i se cuvine pentru munca desfăşurată în grupa I/condiţii speciale pe o durată de 28 de ani, 7 luni şi 29 de zile;

3. fructificarea grupei I de muncă/condiţii speciale dovedită cu înscrisuri, în conformitate cu prevederile legale modificate şi actualizate, cu luarea în calcul a salariilor brute dovedite şi punerea în plată a drepturilor de pensie restante;

4. recalcularea drepturilor cuvenite în funcţie de încadrarea muncii prestate şi plata drepturilor de pensie restante, raportate la data depunerii cererii 03.01.2019, cu respectarea termenului general de prescripţie şi actualizarea cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.

Prin sentinţa civilă nr. 34 din 28 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a admis contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Neamţ şi, în consecinţă:

A anulat decizia nr. x din 31.01.2019 privind recalcularea pensiei emisă de Casa Judeţeană de Pensii Neamţ; a obligat intimata Casa Judeţeană de Pensii Neamţ să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului, pornind de la un punctaj mediu anual de 5,41425 puncte, începând cu data de 03.01.2016 şi un punctaj mediu anual de 7,43827 puncte, începând cu data de 01.10.2018, respectiv prin valorificarea tuturor stagiilor de cotizare şi adeverinţelor depuse la dosarul de pensie.

A obligat intimata la plata diferenţelor de drepturi de pensie astfel stabilite, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.

A obligat intimata la plata sumei de 1615 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, iar, pe fond, respingerea contestaţiei ca nefondată.

Prin decizia nr. 97/2021 din 15 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a admis apelul formulat de apelanta pârâtă CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ împotriva sentinţei civile numărul 34 din 28 ianuarie 2020 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul reclamant A..

A schimbat în tot sentinţa apelată în sensul că a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei nr. 97/2021 în sensul menţinerii sentinţei nr. 34/28.01.2020 pronunţate de Tribunalul Neamţ ca temeinică şi legală.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I Civilă la 15.04.2021, sub nr. x/2021.

La termenul de judecată din 2 iunie 2021, revizuentul a formulat cerere de recuzare împotriva ambilor membri ai completului de judecată, depunând şi în scris această cerere.

Prin încheierea de cameră de consiliu din 4 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bacău, secţia I Civilă a respins cererea de recuzare ca nefondată.

Prin decizia nr. 418/2021 din 11 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire; a respins cererea de revizuire promovată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 97 din 15.02.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosar nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ, ca nefondată.

Împotriva încheierii pronunţate la 4 iunie 2021, revizuentul A. a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului şi casarea încheierii de respingere a cererilor de recuzare.

În motivare, a arătat că dosarul nr. x/2019 a făcut corp comun cu dosarul x/2016, acesta din urmă fiind ataşat la dosarul x/2019 şi că motivarea deciziei nr. 97/15.02.2021 pronunţată în dosarul x/2019 este integral făcută pe considerentele deciziei 799/26.09.2018 pronunţate în dosarul x/2016 - în care judecători au fost d-na B. şi d-nul C..

A mai susţinut că, în dosarul nr. x/2021, nu doar în temeiul legii, dar şi din motive de ordin moral, domnii judecători ar fi trebuit să se abţină, în considerarea dispoziţiilor art. 41 sau art. 43 alin. (2) C. proc. civ.

Or, în opinia recurentului, în mod indirect, cei doi judecători au participat la fundamentarea deciziei 97/15.02.2021. Cu toate acestea, au judecat şi revizuirea.

Întrucât revizuirea viza decizia 97/15.02.2021, care a fost pronunţată în dosarul x/2019, şi nu Decizia 799/26.09.2018, recurentul a arătat că nu putea invoca expres incompatibilitatea prevăzută de art. 41 din C. proc. civ., însă, procedând la studierea cererilor sale de recuzare, Completul A1 trebuia să analizeze şi să constate că dosarul x/2016, soluţionat de domnii judecători recuzaţi, a fost ataşat şi a determinat soluţia pronunţată în dosarul x/2019

A mai învederat că atitudinea d-lor judecători de care a făcut vorbire în cererile de recuzare nu ar fi generat bănuiala sa cu privire la lipsa de imparţialitate a acestora în soluţionarea revizuirii, dacă dosarul x/2016 ar fi fost distinct şi fără nici o legătură cu dosarul x/2019 Însă, aceste două dosare sunt interdependente.

Având un istoric cu Completul A5 în dosarul x/2016 în care, pe parcursul a patru termene de judecată, acesta a achiesat fără rezerve la apărările C.J.P. Neamţ, solicitând în cadrul judecăţii, de la experţi şi de la intimată documente şi relaţii exclusiv pentru întărirea apărărilor C.J.P. Neamţ, în timp ce, faţă de recurent a manifestat o ostilitate inexplicabilă, arată că nu putea spera ca în dosarul x/2021 - în care incidenţa hotărârii 799/26.09.2018 este covârşitoare, instanţa să dovedească o imparţialitate care să-i dea convingerea unei judecăţi corecte şi echitabile.

Faţă de motivele expuse de Completul A1 în încheierea de respingere a cererilor de recuzare, recurentul arată că este greu de crezut că, la analizarea cererii sale de recuzare, Completul A1 nu a observat că dosarul x/2016 a fost ataşat la dosarul x/2019 în condiţiile în care a explicat că hotărârea pronunţată în dosarul x/2019 este motivată pe considerentele hotărârii pronunţate în dosarul x/2016 - de către domnii judecători B. şi C..

De asemenea, a mai învederat că, în penultimul paragraf al motivării, instanţa a făcut vorbire de cele două dosare ca fiind distincte, fără a avea legătură unul cu altul. Or, în accepţiunea recurentului, cele două dosare sunt interdependente, întrucât, aşa cum a mai arătat, decizia 97 este motivată integral pe decizia 799.

În continuare, a mai arătat că, deşi acest caz nu se încadrează ad litteram în cazurile de incompatibilitate absolută prevăzute de art. 41 pentru a putea invoca expres acest articol în cererea de recuzare, principiul este acelaşi, completul A5 judecând revizuirea unei hotărâri care includea propria hotărâre.

Aşadar, în lipsa întocmirii referatului de abţinere de către cei doi judecători şi având în vedere că cele două dosare x/2016 şi y/2019 au făcut corp comun la judecarea apelului, a invocat articolul 42 alin. (1), pct. 13 C. proc. civ. "atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa".

Consideră că această situaţie întruneşte elementele unei îndoieli întemeiate.

În concluzie, recurentul consideră că există îndoieli întemeiate cu privire la imparţialitatea Completului A5 a cărui recuzare a solicitat-o, îndoială dată de faptul că soluţia a cărei revizuire o solicită este motivată integral pe considerentele hotărârii date în dosarul x/2016 - acest dosar fiind ataşat la dosarul x/2019 - în accepţiunea recurentului nefiind corect şi echitabil ca judecătorii care au participat la pronunţarea acelei soluţii să judece şi revizuirea soluţiei la care au participat în mod indirect.

Faţă de toate acestea, recurentul solicită admiterea prezentului recurs şi casarea încheierii din 04.06.2021.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv hotărârile pronunţate în dosarele x/2016 şi y/2019, cu rugămintea de a fi studiate încheierile de şedinţă din dosarul nr. x/2016. De asemenea, a mai arătat că întâmpinarea depusă de Casa de Pensii Neamţ la prezentul dosar face dovada interferenţei dosarului x/2016 în prezentul dosar.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 53 alin. (1), art. 488 alin. (1) pct. 5, art. 42 alin. (1) pct. 13 prin raportare la art. 41 şi art. 45 C. proc. civ.

Faţă de cererea de recurs ce i-a fost comunicată, intimata Casa Judeţeană de Pensii Neamţ nu a depus întâmpinare.

Prin rezoluţia din 13 septembrie 2021, în cauză, s-a stabilit termen de judecată la 9 noiembrie 2021 ora 1000, pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererile de recuzare formulate, autorul prezentului demers judiciar a arătat că domnii judecători, a căror recuzare a solicitat-o, au soluţionat cauza din dosarul x/2016, pronunţând o soluţie defavorabilă recurentului.

Totodată, a susţinut că, în dosarul nr. x/2019, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre având ca argumente şi parte din motivarea soluţiei pronunţate în dosarul nr. x/2016, ceea ce, în opinia revizuentului (recurent), este un motiv de incompatibilitate a întregului complet A5 în a judeca revizuirea unei hotărâri care conţine părţi din propria soluţie.

În final, a conchis în sensul că există îndoieli întemeiate cu privire la imparţialitatea domnilor judecători recuzaţi, îndoială dată atât de modul în care s-a desfăşurat judecata apelului din dosarul nr. x/2016, în care judecătorii (recuzaţi) au avut o atitudine părtinitoare faţă de Casa de Pensii Neamţ, cât şi de faptul că soluţia a cărei revizuire o solicită conţine elemente din dosarul x/2016, astfel încât, în opinia sa, nu este corect ca judecătorii care au participat la pronunţarea acelei soluţii nefavorabile autorului cererilor de recuzare să judece în cauza ce vizează revizuirea deciziei nr. 97/15.02.2021.

În recurs, autorul a reiterat cele susţinute prin cererile de recuzare, menţionând că a formulat cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluţionarea cererii de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 97/2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, întrucât acelaşi complet s-a mai pronunţat într-o cauză similară, respectiv în dosarul nr. x/2016, decizia a cărei revizuire a solicitat-o fiind fundamentată în totalitate pe hotărârea pronunţată în acest din urmă dosar.

Prin urmare, consideră că în mod eronat a fost respinsă cererea de recuzare, completul de judecată învestit cu soluţionarea acestei cereri reţinând, în ultimul paragraf, că cele două dosare sunt independente. Astfel, apreciază că judecătorii învestiţi cu soluţionarea cererii de revizuire aveau obligaţia să se abţină, în temeiul art. 41 şi art. 43 C. proc. civ.

Procedând la analiza criticilor formulate, Înalta Curte reţine că art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., pe care au fost întemeiate cererile de recuzare, stabileşte că judecătorul este incompatibil "atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa".

Acest caz de incompatibilitate permite unei părţi din proces să deducă verificării acele suspiciuni privind lipsa de imparţialitate care nu ar putea fi încadrate în celelalte cazuri de incompatibilitate. În consecinţă, instanţa care soluţionează cererea de recuzare trebuie să analizeze elementele reclamate de parte pentru a observa dacă, într-adevăr, acestea au vocaţia de a ridica îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului.

Înalta Curte va examina legalitatea încheierii recurate prin prisma modului în care instanţa care a soluţionat cererile de recuzare a analizat în concret circumstanţele evocate de recurent, pentru a stabili dacă acestea sunt apte să nască îndoieli asupra imparţialităţii judecătorilor recuzaţi.

În concret, prin decizia nr. 799/2018 din 26 septembrie 2018, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Bacău nr. 1225/103/2016, instanţa (alcătuită din cei doi judecători recuzaţi) a admis apelul formulat de pârâta Casa Teritorială de Pensii Neamţ şi Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii, în sensul că a schimbat în parte sentinţa apelată şi a admis în parte contestaţia formulată de contestatorul A., a anulat decizia de pensie nr. x/09.07.2015 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, obligând intimata să emită contestatorului o nouă decizie de pensie, conform celor arătate în dispozitivul respectivei decizii.

În schimb, în dosarul de revizuire (245/32/2021 al Curţii de Apel Bacău, secţia I Civilă), soluţionat (de judecătorii recuzaţi) prin decizia nr. 418/2021 din 11 iunie 2021, hotărârea care a făcut obiectul revizuirii (decizia nr. 97/2021 din 15 februarie 2021) nu a fost pronunţată de un complet format din judecătorii recuzaţi, ci din alţi judecători, astfel încât instanţa (formată din judecătorii recuzaţi) nu era pusă în situaţia de a-şi reevalua propria hotărâre pentru a uza de instituţia abţinerii.

Afirmaţia recurentului în sensul că decizia a cărei revizuire a solicitat-o (decizia nr. 97/2021 din 15 februarie 2021) s-a fundament în totalitate pe hotărârea pronunţată de judecătorii recuzaţi în dosarul nr. x/2016 nu poate fi primită ca argument în susţinerea recursului.

Este adevărat că prin acea decizie instanţa a valorificat efectul pozitiv al puterii de lucru judecat al hotărârii (799/26.09.2018) pronunţate în dosarul nr. x/2016 de cei doi judecători recuzaţi, însă, cum cererea de revizuire a fost întemeiată exclusiv pe motivul de revizuire prevăzut de pct. 1 al art. 509 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de revizuire (formată din cei doi judecători recuzaţi) nu era pusă în situaţia de a proceda la o verificare a modului de aplicare al efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, aşa cum ar fi fost dacă cererea de revizuire ar fi fost întemeiată pe punctul 8 al art. 509 alin. (1) C. proc. civ.. Aşa fiind, cei doi judecători recuzaţi nu s-au aflat într-o situaţie de incompatibilitate.

Practic, judecătorii învestiţi cu respectiva cale de atac în retractare erau ţinuţi să verifice doar respectarea principiului disponibilităţii de către instanţa ce a pronunţat hotărârea supusă revizuirii. În atare situaţie, în mod corect s-a reţinut prin încheierea recurată că motivul de recuzare invocat nu este incident, întrucât nu orice element de suspiciune al părţii poate fi subscris prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., ci doar cel care naşte "în mod întemeiat" îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului.

În consecinţă, apreciind că nu subzistă critica formulată, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 4 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 4 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 noiembrie 2021.