Restitution of 20 RON stamp duty: recourse against completion of final appellate decision held inadmissible.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal (recurs) as inadmissible, filed against the decision of the Court of Appeal Oradea that had rejected a request to supplement the dispositif of an earlier appellate decision in a case concerning the restitution of a judicial stamp duty (20 RON). The dispute arose after the petitioner sought refund of the stamp duty paid in a lower-court case; his initial request was rejected, his appeal was dismissed, and his subsequent motion to supplement that appellate decision's dispositif regarding procedural exceptions (lack of stamping and inadmissibility of the appeal) was also denied. The Court held that the judgment on the completion request, under Article 446 of the Civil Procedure Code, is subject to the same appeal routes as the decision it supplements, and because the underlying decision in the non-contentious matter (governed by Articles 527–540, particularly Article 534(2)) was final (definitive), the completion decision was likewise final and not appealable. Consequently, invoking the principle of legality of appeal routes (Article 457(1) C. proc. civ.), the Court dismissed the recourse as inadmissible under Article 496(1), with no further appeal available.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 30 C. proc. civ, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 446 C. proc. civ, art. 245 C. proc. civ; Restitution of 20 RON stamp duty: recourse against completion of final appellate decision held inadmissible: În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate că au dreptul să depună puncte de vedere la raport.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2022
Analizând actele dosarului şi decizia recurată, reţine următoarele:
La 15.09.2020 şi 16.11.2020, A. a solicitat restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de RON, achitată în cadrul dosarului nr. x/2018 al Tribunalului Bihor, secţia a II-a civilă.
Prin decizia nr. 1/A/LP/18.01.2021, Tribunalul Bihor, secţia a II-a civilă a respins cererea.
Împotriva acestei decizii, A. a declarat apel, care a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 10/C/2021-R/06.05.2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă.
La 27.05.2021 A. a formulat o cerere de completare a dispozitivului deciziei evocate mai sus, cu privire la excepţiile netimbrării sau insuficientei timbrări şi a inadmisibilităţii apelului, invocate de intimată, cererea fiind respinsă, prin decizia nr. 16/C/2021-A/30.09.2021 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă.
Împotriva acestei din urmă decizii, A. a declarat apel - calificat la termenul din 08.06.2022 ca fiind recurs -, solicitând rejudecarea cererii de completare a dispozitivului deciziei nr. 10/C/2021-R/06.05.2021 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă.
În motivare, recurentul a făcut referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, la decizia nr. 73/1995 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177/08.08.1995 şi la prevederile art. 425 alin. (1) lit. c) şi art. 248 C. proc. civ., prezentând aspecte de ordin teoretic.
În continuare, a arătat că instanţa a pornit de la o premisă greşită atunci când a apreciat că "pentru admiterea unei cereri de completare dispozitiv este necesar ca instanţa să fi omis să soluţioneze un capăt de cerere/o cerere principală, accesorie, conexă sau incidentală, astfel cum acestea sunt definite de art. 30 C. proc. civ., nu şi în cazurile în care se omite soluţionarea unor excepţii procesuale". De aceea, recurentul a susţinut că în mod nelegal curtea de apel a respins cererea de completare a dispozitivului, reţinând că, în speţă, pretinsa omisiune vizează soluţionarea a două excepţii procesuale.
Potrivit recurentului, cererea sa era fondată, astfel că solicită instanţei a se pronunţa şi asupra excepţiilor netimbrării şi inadmisibilităţii apelului.
La 15.12.2021, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţiile netimbrării şi inadmisibilităţii căii de atac exercitate, susţinând că nu s-a achitat taxa judiciară de timbru şi că decizia atacată este definitivă; intimata a mai solicitat aplicarea unei amenzi judiciare autorului căii de atac, conform art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. în subsidiar, a solicitat respingerea căii de atac promovate.
Recurentul a răspuns la întâmpinare.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate că au dreptul să depună puncte de vedere la raport.
Recurentul şi-a prezentat punctul de vedere şi a invocat "necompetenţa materială de ordin public procesual a completului specializat al ICCJ de a soluţiona un apel pe baza prevederilor art. 460-468 C. proc. civ. coroborat cu prevederile art. 446 C. proc. civ. prin procedură de filtrare în temeiul art. 493 C. proc. civ..", dar o asemenea susţinere nu are natura unei excepţii propriu-zise, în sensul art. 245 C. proc. civ., iar inadmisibilitatea aplicării procedurii de filtru unui apel este o chestiune ce nu va mai fi examinată, cât timp la termenul de la 08.06.2022, calea de atac a fost calificată ca recurs.
Analizând, cu prioritate, legalitatea căii de atac cu care a fost învestită, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., în art. 457.
În speţă, recursul are ca obiect o decizie pronunţată în soluţionarea unei cereri de completare a dispozitivului unei decizii date în apel, în analiza unei cereri de restituire a taxei judiciare de timbru.
Procedura completării hotărârilor judecătoreşti este reglementată de C. proc. civ. la art. 444-447.
Potrivit dispoziţiilor art. 446 C. proc. civ., hotărârea pronunţată potrivit art. 444 C. proc. civ. este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat completarea.
Aşa fiind, hotărârea pronunţată în cererea de completare a dispozitivului deciziei urmează, sub aspectul căilor de atac, acelaşi regim juridic ca şi cel al hotărârii a cărei completare s-a solicitat.
În cadrul dosarului nr. x/2018, autorul căii de a atac a formulat o cerere de restituire a taxei judiciare de timbru, în baza art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013.
O asemenea cerere are specificul uneia cu caracter necontencios, întrucât autorul său nu a urmărit stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană; ca atare, ea este supusă dispoziţiilor art. 527-540 C. proc. civ.
În materie necontencioasă, dispoziţiile art. 534 alin. (2) C. proc. civ. prevăd următoarele:
"Încheierea prin care se soluţionează cererea este supusă numai apelului, cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă".
Cererea de restituire a taxei judiciare de timbru a fost respinsă, în primă instanţă, prin decizia nr. 1/A/LP/18.01.2021 a Tribunalului Bihor, secţia a II-a civilă, iar apelul promovat împotriva acestei hotărâri a fost soluţionat de către Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, prin decizia nr. 10/C/2021-R/06.05.2021, decizie care, în raport cu textul de lege sus-evocat şi art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., este definitivă de la pronunţare.
Cum obiect al recursului îl reprezintă decizia pronunţată în soluţionarea cererii de completare a dispozitivului deciziei definitive anterior indicate, Înalta Curte constată că şi aceasta are caracter definitiv, potrivit art. 446 C. proc. civ., împotriva ei neputând fi exercitată calea de atac a recursului.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., aşa încât, în considerarea tuturor argumentelor expuse în precedent, Înalta Curte va da eficienţă textelor de lege sus-menţionate şi, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil, în procedura prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 16/C/2021-A/30.09.2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 octombrie 2022.