Inadmissibility of cassation appeal in public pension disputes due to exclusive appellate jurisdiction under Law 263/2010
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby leaving the appellate decision final and upholding the lower court's order requiring the public pension house to apply a 1.06 correction index with retroactive effect from February 10, 2020, plus penalty interest. The dispute arose from a social security conflict where the claimant challenged the calculation of her pension differences following a transition from disability to old-age retirement, arguing that the correction index should have applied retroactively from her 2013 status change based on constitutional court jurisprudence and the non-prescription of pension rights. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of legality of appeals, which, under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure and Articles 152 and 155 of Law No. 263/2010, strictly prohibits appeals against judgments rendered in social security conflicts, rendering the appellate court's decision definitive and excluding it from the scope of cassation review.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 lit. g) din Legea nr. 39/2020, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 155 din Legea nr. 263/2010, art. 494 C. proc. civ, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010; Inadmissibility of cassation appeal in public pension disputes due to exclusive appellate jurisdiction under Law 263/2010: Conchizând, a susţinut că instanţele de fond trebuiau să dispună aplicarea indicelui de corecţie pentru toată perioada indicată, întrucât, conform art. 3 lit. g) din Legea nr. 39/2020, dreptul la pensie nu se prescrie.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2022
Analizând actele dosarului, reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 746/09.07.2021 Tribunalul Maramureş, secţia I civilă a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., a obligat pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş să emită în favoarea celei dintâi o decizie prin care să-i aplice indicele de corecţie de 1,06, începând cu 10.02.2020, să calculeze şi să îi achite diferenţele rezultate în urma aplicării acestui indice, la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective; a respins în rest cererea.
Apelurile declarate de ambele părţi împotriva acestei sentinţe au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 160/A/02.02.2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
Împotriva acestei decizii civile, A. a declarat recurs.
În motivare, după expunerea situaţiei de fapt, recurenta a arătat că decizia nr. 702/2019 a Curţii Constituţionale era incidentă, având în vedere că trecerea sa la pensie pentru limită de vârstă s-a realizat în baza Legii nr. 263/2010, iar efectele acesteia, respectiv aplicarea indicelui de corecţie, nu se realiza începând cu data publicării deciziei în Monitorul Oficial, ci de la data trecerii sale de la pensia de invaliditate la cea pentru limită de vârstă, respectiv începând cu 28.10.2013.
În continuare, a afirmat că deşi aceste aspecte au fost reţinute în mod corect, în mod greşit, instanţa de apel a respins calea de atac, apreciind că ele nu au făcut obiectul criticilor.
Or, potrivit recurentei, din moment ce indicele de corecţie trebuia aplicat chiar de intimată, modificarea sentinţei apelate în acest sens putea fi dispusă şi din oficiu, întrucât, potrivit jurisprudenţei instanţei europene, dreptul la pensie nu poate fi mai mic decât cel avut în baza contribuţiilor efectuate de asigurat la fondul de asigurări sociale.
Conchizând, a susţinut că instanţele de fond trebuiau să dispună aplicarea indicelui de corecţie pentru toată perioada indicată, întrucât, conform art. 3 lit. g) din Legea nr. 39/2020, dreptul la pensie nu se prescrie.
La 27.06.2022 intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ., coroborat cu art. 152 şi art. 155 din Legea nr. 263/2010, excepţia inadmisibilităţii recursului, arătând că decizia instanţei de apel nu este susceptibilă de recurs.
Recurenta a răspuns la întâmpinare.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., în art. 457.
În speţă, reclamanta A. a învestit Tribunalul Maramureş, secţia I civilă cu un conflict de asigurări sociale.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (...)".
Totodată, conform art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluţionate cererile îndreptate împotriva Casei Naţionale de Pensii Publice sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".
Aşadar, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunţate în materia conflictelor de asigurări sociale, acestea, potrivit normelor legale enunţate, putând fi atacate numai cu apel.
În aceste condiţii, decizia civilă atacată este definitivă, conform art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 şi art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., fiind exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.
Aşa fiind, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 160/A/02.02.2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 octombrie 2022.