Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1960/2022 AI generated

Appeal annulled as unfiled for unpaid stamp duty; arbitral award and appellate judgment upholding seller's price and counterclaim stand.

Case Number Decizia nr. 1960/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice annulled, as unfiled with the required court fee, the appeal (recurs) brought by the claimant against the civil judgment of the Court of Appeal Constanța, which had earlier rejected the action to annul an arbitral award; consequently, the arbitration award and the appellate judgment remain in force, meaning the seller prevailed on the main claim and on its counterclaim for the unpaid price and extra works. The underlying dispute concerned a commercial sale contract for refrigeration installations, with the buyer seeking either performance to agreed parameters (−25°C) or rescission, penalties, and lost profit, while the seller counterclaimed for the unpaid price difference and the cost of additional works. The decisive legal basis was the failure to pay the judicial stamp duty of 8,631.19 RON set under Art. 24(1) and (2) of Emergency Ordinance No. 80/2013, which is a mandatory formality under Art. 486(2) and (3) of the Code of Civil Procedure, the court having put the appellant on notice of the sanction of nullity without any payment or request for exemption being made.

Legislator headnote

AI generated

art. 1350 C. civ, art. 1535 C. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013; Appeal annulled as unfiled for unpaid stamp duty; arbitral award and appellate judgment upholding seller's price and counterclaim stand: The underlying dispute concerned a commercial sale contract for refrigeration installations, with the buyer seeking either performance to agreed parameters (−25°C) or rescission, penalties, and lost profit, while the seller counterclaimed for the unpaid price difference and the cost of additional works. The decisive legal basis was the failure to pay the judicial stamp duty of 8,631.19 RON set under Art. 24(1) and (2) of Emergency Ordinance No. 80/2013, which is a mandatory formality under Art. 486(2) and (3) of the Code of Civil Procedure, the court having put the appellant on notice of the sanction of nullity without any payment or request for exemption being made.

Keywords

AI generated
unpaid stamp duty annulment of arbitral award commercial dispute nullity of contract civil judgment standing to appeal

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ.

Main ground for annulling the appeal as not stamped.

Art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis for the decision to annul the appeal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de arbitrare înregistrată sub nr. x/12.08.2019 pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial şi Maritim de pe lângă Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi A. în dosarul nr. x/2019, reclamanta B. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., să se dispună, în principal, obligarea acesteia din urmă la predarea instalaţiilor frigorifice achiziţionate la parametri de funcţionare conveniţi, respectiv prin asigurarea unei funcţionări la o temperatură de -25°C, iar, în subsidiar, rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare cu repunerea părţilor în situaţia anterioară, obligarea pârâtei la plata sumei de 59.000 RON cu titlu de penalităţi contractuale calculate pentru perioada 25.04-20.06.2019, precum şi plata de penalităţi în continuare până la predarea efectivă şi funcţională a bunurilor contractate, la plata contravalorii beneficiului nerealizat ca urmare a imposibilităţii exploatării spaţiilor frigorifice executate defectuos de către pârâtă, sumă estimată provizoriu la 15.000 eur cu echivalent în RON de 70.500 RON (1eur = 4,7 RON) precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Pretenţiile astfel formulate au fost întemeiate pe contractul de vânzare cumpărare comercială nr. x/25.03.2019 încheiat între pârâta C. S.R.L. în calitate de vânzător şi reclamanta B. S.R.L. în calitate de cumpărător.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 C. civ., art. 1650 şi următoarele C. civ., art. 1535 C. civ.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. S.R.L. a solicitat respingerea cererii arbitrale ca nefondată; totodată, a formulat şi cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 34.898,3 RON reprezentând debit principal, compus din suma de 20.082,3 RON diferenţa de preţ neachitată de aceasta conform contractului de vânzare cumpărare comercială nr. x/25.03.2019, suma de 14.816 RON reprezentând contravaloare lucrări aferente extinderii instalaţiei frigorifice la cea de-a 10-a cameră frigorifică, lucrări solicitate suplimentar faţă de contractul iniţial şi realizate de pârâtă, sume la care se adaugă penalităţi de întârziere de 0,5%/zi, începând cu data scadenţei şi până la plata efectivă precum şi plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa arbitrală nr. 9 din 07.09.2020, pronunţată în dosarul arbitral nr. x/2019, Curtea de Arbitraj Comercial şi Maritim de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi A. a respins, ca nefondată, acţiunea principală formulată de reclamanta B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L. şi a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtă, sens în care a obligat reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei reconvenţionale suma de 20.082,3 RON, diferenţa de preţ neachitată conform contractului de vânzare cumpărare nr. x/25.03.2019 şi suma de 14.816 RON, reprezentând contravaloare lucrări extindere instalaţie frigorifică. Totodată, a respins capătul de cerere privind plata de penalităţi de întârziere din cererea reconvenţională, ca nefondat şi a obligat reclamanta pârâtă să plătească pârâtei reconvenţionale suma de 9.140,89 RON, cheltuieli arbitrale.

Prin acţiunea în anularea sentinţei arbitrale, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 09.11.2020, sub nr. x/2020, reclamanta B. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., anularea sentinţei arbitrale nr. 9/07.09.2020 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial şi Maritim de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi A. în dosarul nr. x/2019 şi admiterea cererii principale de arbitrare aşa cum a fost formulată.

În drept, au fost invocate motivele prevăzute de art. 608 lit. f), g) şi h) din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 2 din 19 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea în anulare, ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta B. S.R.L. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 10 februarie 2022, sub nr. x/2020.

Autoarea căii de atac a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, Curţii de Apel Constanţa, în sensul soluţionării acţiunii în anularea hotărârii arbitrale în limitele motivelor formulate în cuprinsul acţiunii în anulare.

În motivare, recurenta a susţinut incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

La 28 februarie 2022, astfel cum reiese din dovada de comunicare aflată la dosarul cauzei, cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte, care nu a depus întâmpinare.

Prin rezoluţia de primire a dosarului, s-a constatat că cererea de recurs formulată de reclamanta B. S.R.L. nu este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 8.631,19 RON, datorată conform art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

În aceste condiţii, prin adresa emisă la 17 februarie 2022, comunicată recurentei la 22 februarie 2022, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, să complinească lipsa taxei judiciare de timbru datorate, cu menţiunea că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă.

La termenul de judecată din 11 octombrie 2022, Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ..", iar potrivit alin. (2) teza a II-a, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Faţă de motivele de casare pe care recurenta şi-a întemeiat recursul, calea extraordinară de atac trebuia timbrată cu 100 de RON, pentru motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi cu 8.531,19 RON, pentru motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cea din urmă sumă fiind compusă din taxa datorată pentru pretenţiile aferente cererii principale (7705,22 RON) şi taxa datorată pentru cererea reconvenţională (825,97 RON, calculată la suma de 34.898,3 RON), taxa fiind calculată la valoarea obiectului cererii, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Totodată, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

De asemenea, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs, se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

În speţă, prin rezoluţia din 16 februarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a stabilit că recurenta-reclamantă B. S.R.L. datorează, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de 8631,19 RON, în temeiul art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa emisă la 17 februarie 2022, comunicată recurentei la 22 februarie 2022, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, să complinească lipsa taxei judiciare de timbru datorate, cu menţiunea că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă.

Faţă de faptul că partea nu a achitat taxa de timbru datorată până la termenul de judecată acordat în cauză, Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă B. S.R.L. nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sens în care devine incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 486 alin. (3) teza I, raportat la art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2 din 19 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2 din 19 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2022.